Problema laptelui si a produselor lactate
De evitat
Laptele de vacă este pentru vaci. Nu este nimic rău în a bea lapte de la naştere, de când deschidem pentru prima oară ochii şi până la vârsta de doi ani. Cu singura condiţie ca laptele să fie lapte matern, adică proaspăt, neprelucrat şi natural. În situaţia ideală, viitoarea mamă ar trebui să adopte o dietă compusă din alimente crude, bogate în substanţe nutritive şi cu valoare energetică ridicată, înaintea perioadei de sarcină şi pe toată durata acesteia. Cu toate acestea, în civilizaţia modernă se manifestă tendinţa de a nu mai alăpta sugarii. Mulţi dintre copii sunt trecuţi pe lapte de vacă sau pe formule artificiale, care sunt de aproape douăzeci de ori mai concentrate decât laptele de vacă.
Laptele de vacă este bogat în proteine, minerale şi grăsimi, o condiţie necesară pentru ca viţeii să crească în greutate într-un an între 136 şi 226 de kilograme. Este inutil să spunem că bebeluşii nu cresc în acelaşi ritm. Laptele de vacă are un conţinut de proteine de cel puţin patru ori mai mare şi o concentraţie de minerale de peste şase ori mai mare decât laptele uman. Un lapte atât de concentrat este foarte greu de digerat de nou-născuţi. Cantitatea de enzime produse de organismul uman pentru digerarea produselor lactate este mult mai mică decât cea produsă de organismul vacii. În lipsa enzimelor necesare şi a cantităţii corespunzătoare, nou-născuţii umani vor avea probleme digestive şi secreţii excesive de mucus la nivelul cavităţilor sinusurilor, plămânilor, creierului şi urechilor. Numeroase forme de alergie sunt rezultatul congestionării excesive care îşi are originea în consumul de lapte de vacă.
Adulţii nu pot digera deloc laptele, astfel încât vor dezvolta probleme inflamatorii pe măsură ce vor înainta în vârstă. Laptele de vacă este foarte sărac în acizi graşi esenţiali, care sunt vitali pentru organismul uman în procesul de producere a colesterolului, steroizilor, ţesuturilor nervos şi cerebral şi altele. Laptele crud de vacă este mai adecvat pentru creşterea şi dezvoltarea scheletului osos / musculaturii, în timp ce laptele uman stimulează dezvoltarea sistemelor cerebral şi nervos. Aceasta este una dintre deosebirile principale dintre frugivore şi erbivore.
Cam între trei şi patru ani, majoritatea copiilor pierd enzimele care digeră laptele, în special lactaza, care descompune lactoza – zahărul principal prezent în lapte. Explicaţia este aceea că, din punct de vedere biologic, copilul trebuie să nu mai bea lapte după această vârstă. Deoarece organismul uman nu dispune de enzimele necesare descompunerii laptelui, se intensifică producerea de mucus. Din acest moment, laptele devine un produs extrem de iritant pentru mucoasa tractului gastrointestinal, ceea ce va provoca formarea unei cantităţi şi mai mari de mucus. În amestec cu amidonul, acest mucus poate genera formarea unor plăci mucoide consistente, care se va fixa pe pereţii intestinali.
Îl mai ţineţi minte pe John Wayne? În raportul de deces, medicii au menţionat că actorul a murit având o cantitate de aproape 22 kg de materii fecale în intestine. Asemenea aglomerări provoacă inflamaţii grave, formarea de pungi (diverticuli) şi degradarea peretelui intestinal. Această situaţie conduce la reţinerea materiilor fecale, la ulceraţii, leziuni şi forme de cancer. Cu câţiva ani în urmă, fostul şef al Departamentului pentru Sănătate Publică al Statelor Unite, chirurgul C. Everett Koop, lansa următoarea afirmaţie: "Produsele lactate nu sunt bune pentru oameni."
De la alcalii la acizi
Ei bine, acum mai şi preparăm (pasteurizăm) laptele de vacă. Sub acţiunea căldurii, structura chimică a laptelui se modifică, iar dintr-un produs care generează alcalinitate, laptele ajunge să provoace aciditate. În chimie, dacă vrem să modificăm un compus chimic, îl tratăm termic. Intervenţia căldurii sau gătitul hranei distruge toate vitaminele solubile în apă, cu precădere vitamina C şi complexul B. Saturează grăsimile şi stabileşte legături între anumite proteine şi minerale, şi leagă minerale de alte minerale. Ce se întâmplă cu un viţel dacă va fi hrănit cu lapte pasteurizat în loc de lapte matern crud şi proaspăt? Moare.
Congestiile fac să scadă asimilarea
Răcelile, gripa, oreionul, ca şi orice inflamaţie limfatică sau respiratorie, pot fi atribuite congestionărilor provocate de consumul de produse lactate. Produsele lactate stimulează producerea excesivă de mucozităţi şi duc la constipaţie. Dacă aveţi o răceală sau o afecţiune respiratorie, de unde credeţi că provin mucozităţile incolore, sau de culoare galbenă, verde, maronie sau neagră? Care credeţi că este originea tumorilor? Sau umflarea ganglionilor limfatici, în special a amigdalelor?
Glandele tiroidă şi paratiroidă sunt localizate în gât. Şi ele se inflamează din cauza mucozităţilor formate de produsele lactate, creând hiper- sau, mai ales, hipoactivitatea acestor ţesuturi. Glanda tiroidă / paratiroidă este responsabilă de utilizarea corectă a calciului de către organism. Când aceste glande funcţionează deficitar din cauza aglomerării de mucus, toxine şi a inflamaţiilor pe care le produc produsele lactate, descreşte şi capacitatea de utilizare a calciului – care este rezultatul contrar motivului pentru care consumaţi produse lactate. Când apare o carenţă de calciu la nivel celular, se poate instala o serie de tulburări printre care se numără depresii, epuizare osoasă şi tisulară, slăbire a sistemelor nervos şi muscular şi a ţesutului conjunctiv. Toate aceste tulburări sunt efecte secundare ale acumulării excesive de mucus în ţesuturi din cauza consumului de produse lactate.
Calciul este o substanţă minerală care se găseşte din abundenţă în natură. Cea mai mare concentraţie de calciu utilizabil se găseşte în seminţele de susan şi în plante marine, cum este varecul. Utilizarea corectă a calciului se produce în prezenţa magneziului. Calciul şi magneziul din fructe, dar mai ales din legume, sunt compatibile. Legumele cu frunze de culoare verde închis abundă în calciu, magneziu şi flavonoide, combinaţie absolut necesară pentru utilizarea corectă a fiecăruia dintre elemente. Laptele de vacă are mai mult calciu decât magneziu. Acest aspect se adaugă la lipsa utilizării calciului din lapte. Se estimează că organismul asimilează sub 20% din calciul prezent în lapte. Asimilăm mai mult calciu preluat din sucurile de fructe, decât din lapte.
Prin pasteurizarea laptelui, mineralele sunt ionizate, modificându-şi efectul din alcalin în acid. Acest fapt favorizează apariţia calculozei, epuizare musculară, inflamaţia tractului gastrointestinal şi alte afecţiuni. Adevărul acestei afirmaţii este susţinut de faptul că persoanele care beau lapte în cantităţi mari şi consumă doze suplimentare de calciu provenind din alte surse ajung totuşi să sufere de osteoporoză. Trebuie să ne concentrăm asupra utilizării calciului de către organism şi nu a suplimentării calciului. Soluţia nu este suplimentarea dozelor de calciu, ci asimilarea corectă a calciului.
Glandele tiroidă / paratiroidă şi suprarenale sunt direct responsabile de utilizarea calciului de către organism. Am constatat că dacă aceste glande sunt sănătoase, organismul este mai rezistent faţă de afecţiunile legate de asimilarea de calciu. Dacă veţi curăţa şi regenera aceste glande, va creşte semnificativ şi capacitatea de utilizare a calciului. Recurgeţi la analiza temperaturii bazale (de la Capitolul 10) pentru a analiza şi verifica felul în care funcţionează tiroida. Verificaţi-vă tensiunea arterială pentru a determina starea de sănătate sau slăbiciunea glandelor suprarenale. Nu uitaţi, dacă sistolele sunt sub 118, înseamnă că aveţi o problemă de funcţionare a glandelor suprarenale.
Paraziţi
Paraziţii sunt un alt efect legat de consumului de lapte. Conform estimărilor peste 60% din vacile crescute în America prezintă unul sau mai mulţi din următorii paraziţi: virusul leucemiei, salmonella şi bacilul tuberculozei. Dacă dintre toate alimentele pe care le consumăm, laptele şi produsele lactate sunt cele care stimulează cel mai mult formarea de mucozităţi, pe locul următor se înscrie zahărul rafinat; aceste două tipuri de alimente vor genera formarea de inflamaţii excesive la nivelul tuturor ţesuturilor. Drojdia, micozele şi viermii sunt favorizate, fiindcă se hrănesc şi se dezvoltă în aceste medii congestive. Această situaţie provoacă apariţia ciupercii Candida Albicans şi a altor stări infecţioase. După ce am ţinut sub observaţie mii de pacienţi suferind de cancer, sunt convins că laptele şi produsele lactate (chiar şi colostrul) produc şi stimulează apariţia formaţiunilor tumorale şi a inflamaţiilor limfatice. După părerea mea, numeroase forme de cancer (tumori) congestiv sunt iniţiate de consumul acestor tipuri de alimente.
Forme de diabet
Numeroase studii au asociat consumul de lapte pasteurizat cu formele de diabet. Anticorpii produşi cu scopul de a combate aceste proteine lactate modificate, nocive, atacă, în acelaşi timp, celulele beta din pancreas. Celulele beta se află în insulele Langerhans din pancreas, iar sarcina lor este de a secreta insulină.
Hormonul bovin de creştere
O altă problemă majoră legată de consumul de lapte o constituie efectele hormonului bovin de creştere recombinat (rBGH). Corporaţia Monsanto a dezvoltat acest hormon bovin de creştere din bacteriile E. coli. Hormonul de creştere a fost dezvoltat iniţial cu scopul de a mări producţia de lapte. Unele studii demonstrează că acest hormon de creştere (rBGH) este cancerigen. Numeroase studii demonstrează că acest hormon proliferează (intensifică) dezvoltarea cancerului. Sentimentul meu este că el stimulează funcţionarea sistemului endocrin, în special tiroida şi suprarenalele. Acest lucru influenţează creşterea, alţi factori de dezvoltare şi echilibrul hormonal. Societatea contemporană se confruntă cu masive dezechilibre hormonale care ne distrug sănătatea şi economia.
Descoperiţi adevărul despre alimentele pe care le consumaţi. Nu vă lăsaţi amăgiţi de mediile de informare sau de alte surse ale societăţii noastre capitaliste, în care banul a devenit mai important decât sănătatea şi bunăstarea omului. Este esenţial să detoxificaţi organismul de congestiile acumulate de-a lungul atâtor ani de consum alimentar de produse care formează mucozităţi.
Flora intestinală
În prezent, sunt tot mai mulţi oameni preocupaţi de propria sănătate, care iau acidophilus sau lactobacillus şi altele de acest gen. Care este motivul? Dacă nu consumi produse lactate, ce rost are să suplimentezi alimentaţia cu aceste produse? Acestea sunt bacterii implicate în descompunerea proteinelor din lapte şi a zaharurilor din lapte. Ele se mai regăsesc în organisme în care se formează toxemia (acumularea de toxine) datorată consumului de produse lactate, de pildă în salivă, sistemul limfatic, vagin şi altele. Pentru sănătatea dumneavoastră, este mai important să curăţaţi complet organismul de aceste toxine şi de bacteriile care se hrănesc de pe urma lor. Este îndoielnic că aceste suplimente cu bacterii pot supravieţui acizilor gastrici.
Nu este greu de stabilizat flora intestinală. Şi nu puteţi ţine bacteriile departe de organism. Fiindcă aşa funcţionează natura. Bacteriile sunt devoratoare, curăţă şi se hrănesc cu deşeurile organice, adică cu produşii secundari rezultaţi din digestie şi metabolism. Nu uitaţi! Flora intestinală se modifică odată cu schimbarea dietei!
Extras din cartea Robert Morse - Sa traim sanatos fara toxine, Piteşti: Paralela 45, 2005