facebook suntsanatos.ro    pinterest suntsanatos.ro    rss suntsanatos.ro

Uleiul de ricin, leac de capatai in medicina populara

Fitoterapie

Ricinul (Ricinus communis) este un arbust originar din India și Africa, foarte răspândit în Orient și adus în Europa cu milenii în urmă, unde este cultivat ca plantă anuală, în scop ornamental și medical, fiind folosit uneori ca și combustibil.

Denumirea științifică provine de la latinescul ricinus, care înseamnă „căpușă“, datorită asemănării formei semințelor sale cu o căpușă. Alte denumiri ale sale sunt Palma lui Hristos, Arborele crucii, Arborele minune. Semințele sale au fost descoperite în mormintele egiptene și datate cu 4000 de ani î.Ch. În papirusurile egiptene datând aproximativ 2500 î.Hr., ricinul era amintit ca laxativ.

ulei-de-ricin
În India, folosirea ricinului este atestată de acum 4000 ani pentru efectele sale laxative, purgative și antiartritice. Se pare că uleiul de ricin era de asemenea folosit în lămpile vremii pentru iluminat, datorită arderii sale lente.
Învățați ai lumii antice, printre care Herodot, Dioscoride și Strabo, îl consemnează ca fiind utilizat în creme, unguente și loțiuni utile pentru regenerarea părului și pentru arderea în lămpi. Prima extracție a uleiului de ricin a avut loc, se pare, acum cel puțin 6000 de ani și tot de atunci este folosit și în terapie, fiind probabil cel mai vechi remediu de semisinteză din lume.

În ceea ce privește acțiunile sale terapeutice, în primul rând, uleiul de ricin deblochează tranzitul intestinal și intensifică eliminarea materiilor toxice din organism. În uz extern, este un adevărat elixir pentru piele, păr și mucoase, având proprietăți trofice, antimicrobiene, antitumorale. Atât în farmacia, cât și în medicina populară românească, era considerat un leac de căpătâi, având multe indicații, însă în principal era folosit în constipație.
În cazurile ușoare de constipație se ia o lingură de ulei de ricin călduț pe zi, dimineața, de preferință cu apă caldă. În cazurile cronice se iau 3-4 linguri de ulei de ricin călduț pe zi, pe stomacul gol, tot cu apă caldă. Tratamentul se face timp de două săptămâni, urmat de una-două săptămâni de pauză. Uleiul de ricin este un remediu eficient și în cazul persoanelor sedentare sau care sunt imobilizate la pat.

Ricinul este folosit și pentru eliminarea viermilor intestinali. Se consumă dimineața 100-200 g de semințe de dovleac, după care se iau 1-2 linguri de ulei de ricin. Tratamentul se repetă șapte zile la rând. Pentru lipoame este cunoscut următorul tratament de la o bătrână din satul Moeciu de Jos, județul Brașov. Se unge și se masează ușor cu ulei de ricin zona afectată, timp de un sfert de oră, atât cât poate absorbi pielea. Se face tratamentul timp de 3-4 săptămâni sau, dacă este nevoie, și mai mult. Lipoamele scad gradat, cu timpul ajungând să se resoarbă.

În caz de alunițe (nevi), se ung nevii cu ulei de ricin de 2-3 ori pe zi. Tratamentul durează 2-3 luni. În cazurile de negi, condiloame, se pun pe zona afectată comprese cu ulei de ricin, care se țin minimum o jumătate de oră în fiecare zi. Aplicațiile se fac până când formațiunile se retrag.

Dacă există pete pe piele la persoanele cu probleme hepatice se fricționează ușor zona care prezintă tulburări de pigmentație cu ulei de ricin, câte un sfert de oră în fiecare zi. În câteva săptămâni pielea își recapătă colorația normală.

La cei care suferă de alopecie (chelie), se fac fricționări energice cu ulei de ricin în zonele unde a căzut părul. Tratamentul se face zilnic, câte un sfert de oră, timp de minim o lună. Pentru prevenirea crăpării pielii și a degerăturilor, se masează trupul cu ulei de ricin imediat după baie, se folosește ulei de ricin din abundență, după care se lasă pielea la aer să se zvânte timp de o jumătate de oră. Ca preparat de masaj, mai ales pentru persoanele cu pielea uscată, uleiul de ricin este neîntrecut, singurul neajuns fiind doar mirosul său, care este considerat de unele persoane ca fiind neplăcut. Pentru a rezolva acest inconvenient se adaugă în uleiul de ricin câteva picături de ulei esențial de lămâie, melisă, bergamotă, lavandă sau geraniu, care vor da preparatului o aromă plăcută și înviorătoare.

Articole despre ulei de ricin


Articole din Fitoterapie