Capere

Mugurii floriferi inca verzi ai caperului (Capparis Spinosa), conservati in otet sau vin, sunt utilizati drept condiment sau garnitura la diferite preparate culinare.


Caperul a fost deseori citat de anticii greci si romani care il considerau mai mult condiment decat vegetala. Celebrul medic grec, Dioscoride, autorul cartilor "Despre materia medicala", recomanda cataplasme cu frunze de caper impotriva umflaturilor pielii.

Bizantinii il serveau pe o felie de paine cu ulei de masline, otet si miere. Probabil din aceasta cauza caperul mai era cunoscut si sub denumirea de "evorekton", adica planta aperitiva si era folosit la sosurile pentru mancarurile de peste si carne.

In evul mediu, infuziile de caper erau considerate afrodisiace si usor tonice.

In general, caperele au o aroma amara, fermentata foarte pronuntata, datorita faptului ca sunt tinute in otet sau saramura. Caperele murate sunt foarte acre, astringente, au un gust puternic si aduc usor a lamaie.

In Italia caperele sunt folosite in foarte multe preparate culinare, in functie de regiune. De exemplu, in Sicilia se folosesc in sosurile de rosii alaturi de ceapa, usturoi, plante aromatice, masline verzi dar si pentru pizza, pui, paste, sos tartar, peste si ca si ingrediente de baza in salata caponata, alaturi de vinete si rosii.

Astazi se cunoaste ca un constituent continut in mugurii acestei plante, caparinul, stimuleaza excretia fluidelor gastrice, care sunt raspunzatoare de senzatia de foame.
Datorita gustului lor picant, caperele se folosesc pentru aroma si culoare la foarte multe preparate populare in Italia si Spania. Cel mai frecvent se folosesc in salate cu rosii si legume. De asemenea, se gatesc cu piure de mazare sau se adauga la sosurile de tomate cu cateva stafide.