Dr Otto Warburg - Oxigenarea si prevenirea cancerului

Multi dintre colegii mei medici au fost socati sa descopere aceste adevaruri. Cati dintre noi au vazut aceste importante descoperiri raportate in mass-media? Din pacate nu prea multi. Nu va deznadajduiti pentru ca exista un raspuns la problema cancerului. Acesta a fost descoperit in 1925 de catre Otto Warburg, dr. in medicina. Dr. Warburg a fost numit cel mai mare biochimist al secolului XX; numarul mare si importanta descoperirilor sale il califica drept cel mai priceput biochimist din toate timpurile.

In anii '20, Dr. Warburg realiza cercetari in domeniul enzimelor respiratorii, anumite vitamine si minerale de care corpul omenesc are nevoie pentru folosirea oxigenului din celule, cercetari care i-au adus premiul Nobel in 1931. (Astazi, aceste vitamine si minerale sunt denumite "co-enzime".)

Comisia insarcinata cu decernarea premiului Nobel s-a asteptat ca medicina sa beneficieze de pe urma descoperirilor vitale despre cancer ale doctorului Otto Warburg. Din pacate, a intervenit politica si cancerul nu a mai fost indepartat.
In ciuda succeselor si onorurilor sale timpurii, Dr. Warburg a continuat sa faca descoperiri fundamentale chiar in  ultimii sai ani de viata, insumand astfel o cariera de 60 de ani de cercetari cu rezultate uimitoare.

In plus, dr. Warburg a creat adesea noi instrumente pentru cercetarile sale. De exemplu, a descoperit o modalitate de masurare a presiunii oxigenului dintr-o celula vie prin dezvoltarea unui manometru special – o importanta dezvoltare care a condus la o viitoare descoperire a sa: faptul ca presiunea si concentratia scazuta a oxigenului intotdeauna prognozeaza aparitia cancerului.
Importanta realizarilor doctorului Warburg este aceea de a fi izolat principala cauza functionala a cancerului. Decat sa lucreze la un nivel teoretic, mult prea indepartat de realitatile fiziologice ale cancerului pentru a fi capabil sa furnizeze terapii practice si programe preventive, el a descris conditiile reale ale celulelor care instaureaza si cauzeaza cancerul, si astfel a dat altora posibilitatea ulterioara de a dezvolta modalitati practice de a opri evolutia cancerului.

Este de necrezut faptul ca nici un principiu important din numeroasele sale descoperiri nu a fost utilizat de catre comunitatea cercetarilor americani in prevenirea si tratarea cancerului si stoparea remisiei. In ciuda unor dezbateri in privinta directiei si validitatii lucrarilor doctorului Warburg, nici un savant sau cercetator nu a infirmat vreodata validitatea, corectitudinea sau aplicabilitatea acestor importante descoperiri in prevenirea si tratarea cancerului. Chiar si astazi, consensul medical are adesea putin de a face cu stiinta. Politica a risipit eforturile multor cercetatori din domeniul cancerului.

Principala cauza a cancerului
Ne-am obisnuit atat de mult sa ni se spuna ca "intr-o zi" vom descoperi ceea ce cauzeaza cancerul si ca acesta este cel mai mare mister al medicinii moderne incat ceea ce urmeaza ar putea parea greu de crezut.
Dr. Otto Warburg a descoperit si a declarat in mod clar ca principala si cea mai importanta cauza a cancerului este cantitatea prea mica de oxigen care intra in celula. "In urma experimentelor aflam ca o inhibare cu 35% a procesului de oxigenare este deja suficienta pentru a atrage dupa sine o astfel de transformare in timpul dezvoltarii celulei," afirma el in 1966 la o conferinta a laureatilor premiului Nobel in Lindau, Germania.

Asta este! Pare foarte simplu, nu-i asa? Cu mai putin de o treime de oxigen fata decat e necesar, poti contracta cancer. Bazandu-se pe experimentele meticuloase pe care el si multi altii le-au verificat de nenumarate ori, Dr. Warburg a descoperit si a declarat ca principala si cauza numarul unu a cancerului este cantitatea prea mica de oxigen care ajunge in celula (hipoxie).
Odata ce o celula devine canceroasa, ea nu mai poate reveni la normal; trebuie distrusa (Science 1956;123(3191)).

Cand am intalnit prima data aceste informatii nu mi-a venit sa cred. Spre mare mea surprindere, aceste informatii referitoare la legatura dintre cancer si oxigen au fost publicate in numeroase randuri in publicatiile recente dedicate cancerului, ex. Radiotherapy and oncology 1993; 26 (1): 45-50 si 1999; 53:113-17.  Oricum, solutia practica in rezolvarea problemei deficientei de oxigen le-a scapat cercetatorilor – probabil pentru ca nu au stiut de unde sa inceapa.

Luand peroxid de hidrogen, suplimente de calciu, suplimente de ulei de peste, cantitati masive de omega-3, ozon sau asa-numita "apa oxigenata" nu vom rezolva deficienta de oxigen de la nivelul celulelor. Nimeni nu a fost in stare pana acum sa duca mai departe descoperirea dr. Warburg.

Aceasta lipsa de intelegere explica multe dintre activitatile biochimice gresit intelese legate de cancer care irosesc timp pretios si nu conduc de fapt nicaieri. Numai descoperirea anti-cancer a doctorului Warburg prezice atatea rezultate ale vietii reale care nu au fost explicate pana in prezent.

Descoperirea doctorului Warburg a fost verificata de nenumarate ori, atat prin transformarea unor celule normale in celule canceroase cat si prin demonstrarea faptului ca aceasta maladie nu se dezvolta in zone foarte bine oxigenate. In mod surprinzator, medici americani sunt cei care au tras aceasta concluzie in anul 1953 si au confirmat-o in 1955! Goldblatt si Cameron au observat (p.535) (J. Experimental Medicine 1953; 97:535-552) ca odata ce au fost aduse celulei pagube prea mari, nici o cantitate de oxigen nu va readuce la un nivel normal respiratia celulei: aceasta este pentru totdeauna osandita unei vieti canceroase.
Din aceasta cauza preventia este ultima solutie pentru a nu contracta cancer. Oricum, ei au confirmat posibilitatea de a preveni ca o celula precanceroasa datorita "influentei respiratiei" sa devina permanent cancerigena, daca deficienta de oxigen este stopata destul de devreme.

Cauzele secundare ale cancerului
De fapt, fiecare presupusa cauza a cancerului mentionata in zilele noastre in mass-media din domeniul sanatatii si al nutritiei  este o cauza secundara.
Cauzele secundare includ elemente cum ar fi mediul inconjurator, chimicale carcinogene , radiatiile  medicale si ale mediului inconjurator, grasimile trans, aditivii din mancare, chimicalele din fumul de tigara, virusii si chiar mutatiile genetice.

Sunt nenumarate cauze secundare ale cancerului, si minimalizarea lor si a cauzelor lor poate fi de ajutor in prevenirea cancerului. Dar urmarirea la nesfarsit a unor cauze noi, secundare, cum ar fi fumatul, fara a explica in mod specific efectul comun pe care il au toate acestea asupra celulelor, nu a condus si nu va conduce niciodata cercetatorii la un remediu adevarat pentru cancer.

Dr. Warburg ne-a avertizat de multe ori in legatura cu irosirea unui timp pretios prin urmarirea unor cauze secundare. Nu comiteti greseli in aceasta privinta: elementul pe care fiecare cauza secundara a cancerului il are in comun cu fiecare din celelalte este acela de a conduce, direct sau indirect, la insuficienta oxigenului in celule. Astfel, daca adresam in mod direct intrebarea cum sa ducem suficient oxigen in celule, vom minimaliza pericolul pe care il prezinta fiecare tip de cauza secundara.

Articol extras din Nexus Magazine, Anul II, Numarul 10 (februarie - mai 2007)]