Tratamentul indicat in caz de dezechilibru Kapha Dosha

Cele doua elemente subtile (apa principal si pamant secundar) care predomina in structura componentei Kapha, determina aspecte specifice: secretia nazala cu dominanta de apa este mai apoasa si mai fluida (se elimina usor, necesitand mai degraba remedii care sa o usuce), pe cand cea cu dominanta de pamant este vascoasa si aderenta, fiind influentata favorabil de mai ales de fluidifiante.

In cazul racelii de tip KAPHA, pacientul este apatic, fata parca ii este umflata, pare somnolent, are privirea intetosata, ochii tulburi.
Este forma cea mai frecventa de raceala, de regula virala, cu inflamatie acuta a mucoasei nazale, cu secretie apoasa sau mucoasa alb-galbuie, neiritanta, uneori cu secretie lacrimala de acest tip. In mod frecvent, sinuzita (frontala, maxilara etc) se asociaza cu dureri de cap difuze, constante, senzatie de apasare, de "cap greu", de "ceata pe creier". Etiologia infectioasa este virala, uneori cu semne generale: dureri musculare (mialgii, curbatura) generalizate, difuze, continue, cu senzatie de greu, de apasare; manifestari digestive (greata, eventual varsaturi) care tradeaza o stare psihica de respingere a transformarii; febra este absenta sau redusa, dar este constanta, continua, adesea cu senzatie de frig (nu frisoane propriu-zise).
Boala are doua faze: prima este caracterizata prin congestie, cu senzatie de "nas infundat", de jena in gat, iar in urmatoarea faza, catarala, apare secretia apoasa sau mucoasa, de culoare albicios-galbuie, uneori mai fluida (cand predomina apa), alteori mai densa sau chiar aderenta, obstructionand caile respiratorii (cand predomina pamantul), cu senzatie de disconfort, de plin (ceea ce necesita administrarea de fluidifiante). Saliva este lipicioasa si vascoasa, iar limba prezinta un depozit gros, aderent, persistent. La nivelul gatului apare o senzatie de jena, disconfort, ca o apasare care, alaturi de saliva vascoasa, ingreuneaza inghitirea. Tusea este insotita de expectoratie mucoasa. Mucoasele sunt mai mult congestionate decat inflamate.
Pacientul doreste sa stea la cald, sa dormiteze infofolit in plapuma, preferand sa fie singur sau doar cu acele putine persoane care ii sunt foarte apropiate (mama, sotul/sotia) si care sa o inconjoare cu afectiune.
Aceste raceli, cu predominanta de apa si pamant, apar cand "apele sunt tulburi" in viata unui om, adica persoana respectiva este pusa intr-o situatie mai neobisnuita, la care nu a reusit sa se adapteze, ori pur si simplu a parcurs un interval de timp, o suita de evenimente la capatul carora ar fi firesc sa traga anumite concluzii si sa isi modifice felul de a fi. Sistemul ei de valori si modul de a gandi nu au fost insa suficient de flexibile pentru a cuprinde si aceste aspecte. In consecinta, reactia va fi una de retragere, de izolare, ca si cum nu ar mai vrea sa stie nimic. In starea de letargie si somnolenta in care se afla, pacientul ar vrea sa nu aiba nici o grija, sa ii rezolve altcineva problemele, sa il ocroteasca si sa il protejeze, iar el sa se odihneasca, la adapost de orice presiune transformatoare. Mintea lui refuza sa vada cu limpezime situatia si sa ii inteleaga valenta transformatoare, preferand sa se scufunde in aceasta stare tulbure, densa, dar si aparent confortabila. De aici senzatia de cap greu, somnolenta, precum si secretiile vascoase, aderente, opace, neiritante, materializari ale starii lui.

Tratamentul ayurvedic
Pentru a fi scos din starea sa de letargie, pacientul trebuie tratat cu remedii energice, care au rolul de a-l mobiliza.
In acest caz, accentul se pune pe plante intens fierbinti si picante (piper, hrean, ghimbir, cuisoare, mustar, scortisoara, angelica, ardei iute), care starnesc focul, pun in miscare, aduc impetuozitate acolo unde lucrurile incep sa "balteasca", indeamna la activitate si transformare. Ele aduc ardoare si patrundere mentala, si astfel, puterea de a intelege semnificatiile ascunse.
Cuisoarele au un efect specific de clarificare si focalizare a mintii, iar alaturi de scortisoara sunt indicate si pentru proprietatile antivirale.
Remediile fierbinti si picante se asociaza de obicei cu plante care au o tenta generala picant-aromata si amara, cel mai adesea din familia Lamiaceae: busuioc (preferat mai ales pentru efectele sale de limpezire si clarificare, foarte utile pentru a inlatura starea de opacitate intelectuala), cimbru (indicat in mod special atunci cand exista o stare de epuizare, astenie marcata fizica si psihica, inclusiv in timpul covalescentei care poate dura chiar luni de zile la anumite afectiuni), salvie (mai ales daca este afectat si gatul, in cazul persoanelor care isi reprima tendinta de a se exprima, de a spune anumite lucruri, motivatia fiind, in contextul predominantei apei, inertia, comoditatea, respectarea unor conveniente si norme, atasamentul).
Sunt utile fluidifiante si expectorante, mai ales atunci cand pacientul are si tuse: podbal, ciubotica cucului, scai vanat, sapunarita etc. Plantele mentionate actioneaza stimuland secretia de mucus si impiedicand staza. Din punct de vedere subtil, ele au o actiune similara de scoatere din inertie, de rupere a unor atasamente, de indepartare a unor ganduri persistente.
Impotriva durerilor musculare difuze si a febrei sunt utili muguri de plop, coaja de salcie, cretusca. Psihologic, actiunea acestor plante are un efect de atenuare a suferintei generate de confruntarea cu realitatea, o data cu dobandirea unei stari de liniste si impacare.
Ienuparul, administrat sub forma fructelor mestecate ca atare si inghitite, aduce o dinamizare a focului subtil, ceea ce ajuta la inlaturarea tendintelor apoase excesive, a complacerii, lamentarii si sentimentalismului, care impiedica o transformare adecvata. Ne da curaj si vointa de actiune. Este sudorific, antiseptic, expectorant si antitusiv. Aceste actiuni sunt mult mai intense daca se administreaza uleiul volatil de ienupar.
Atunci cand sunt afectate nasul si sinusurile se poate folosi apa cu sare, inhalandu-se lichidul pe o nara si eliminandu-se pe cealalta. Se realizeaza stand aplecat deasupra chiuvetei, la 90 grade. Sarea trebuie sa fie marina sau grunjoasa. Atunci cand se inhaleaza pe o nara, cealalta se astupa cu degetul mare de la mana corespunzatoare.
Alimentatia necorespunzatoare poate contribui mult la mentinerea starii de boala, propriu-zis la secretia mucoasa excesiva. De aceea se recomanda, in mod ideal, postul total (in general o zi-doua). Daca acest lucru nu este posibil, se vor evita lactatele, dulciurile, fainoasele, uleiul si alimentele uleioase, grasimile, dar se poate folosi mierea in cantitati moderate.
Ceapa si usturoiul, care au un intens efect antiinfectios, sunt recomandate, cu rezerva ca pot induce o stare de somnolenta (care si asa este o caracteristica a pacientilor de tip KAPHA). Se poate urma un regim alcatuit din cereale, fructe si legume proaspete, leguminoase (fasole, mazare, linte, naut, soia).
"Varsatura provocata" (Vamana Dhauti sau voma terapeutica) este o tehnica pe care o recomandam numai sub supravegherea unui practician ayurveda, fiind deosebit de eficienta pentru eliminarea mucusului si mai ales pentru a favoriza, alaturi de post, starea de limpezime si deschidere mentala, atat de necesara pentru o vindecare reala si profunda a bolii.
Aplicarea locala (in nas) a uleiului volatil de lamaie, portocale sau ienupar, folosind ca vehicul un ulei alimentar (de preferat unul incalzitor, cum ar fi cel de floarea soarelui, porumb) are actiune dezinfectanta, decongestionanta. Pacientul trebuie sa stea cu capul dat pe spate, fiind asezat fie pe spate, fie in sezut. Se incepe prin a picura ulei alimentar simplu cand intr-o nara cand in cealalta, cate o picatura, cu pipeta, dupa fiecare picatura pacientul tragand adanc aer pe nara respectiva si astupand-o pe cealalta. Dupa 2-3 picaturi in fiecare nara, sa adauga uleiul volatil, in functie de toleranta. Astfel, se pune ulei alimentar cat un deget pe fundul unui paharel, la care se adauga 5 picaturi de ulei volatil.
Continuam apoi aplicarea cu pipeta alternativ in fiecare nara, pana cand pacientul simte ca uleiul a patruns in profunzime la nivelurile sinusurilor (frontal, maxilar, etmoidal). Pentru pacientii sensibili se pune initial doar o picatura, iar ulterior se creste treptat la 2, 3, 4 picaturi sau mai mult, cat sa nu apara senzatia de iritare la nivelul narilor.