Mucegaiurile, medicament si dusman
Sanatate
Ciuperca din care se obtine penicilina devine periculoasa pentru sanatate atunci cand ne invadeaza peretii
Cand spunem mucegai, ne gandim la pojghita care acopera peretii locuintelor sau alimentele alterate. Dar si la penicilina care ne salveaza de infectii. Mucegaiurile fac parte din viata noastra, cu bune si cu rele. sunt prezente peste tot in aerul pe care il respiram, fara a fi periculoase. Exista insa situatii cand aceste microorganisme se pot dovedi toxice. Aerul contaminat cu mucegai dauneaza sanatatii. Iata ce trebuie sa stim despre ciupercile reunite sub numele de mucegaiuri si efectele lor benefice sau negative asupra organismului uman.
Nu mancati nuci mucegaite!
Mucegaiurile sunt ciuperci microscopice saprofite sau parazite, care se inmultesc prin spori. Exista mucegaiuri bune si mucegaiuri daunatoare. Specia Aspergillus flavus este unul din mucegaiurile cel mai des intalnite in natura, pe paie, nuci, coceni de porumb. Chiar daca ajunge in organism, extrem de rar devine periculos. Dar atunci nocivitatea lui e foarte mare. Atat miceliul cat si sporii acestui fung contin substante toxice, grupate sub denumirea de alfatoxine, care produc intoxicatii la om si chiar cancerul, aflatoxinele fiind unele dintre cele mai puternice substante cancerigene naturale cunoscute. Ca sa nu ne expunem efectelor negative ale mucegaiului alb, e bine sa nu consumam nuci sau arahide care au inceput sa se altereze si au gustul si mirosul modificate. Daca se localizeaza cefalic, acest tip de mucegai produce aspergiloza intracraniana, boala grava, de multe ori letala. Dar aceasta boala e rara, fiind candva specifica agricultorilor.
Mucegaiul fructelor e toxic
Mucegaiul verde (Penicillium chrysogenum) si mucegaiul verde-albastrui (Penicillium notatum) sunt speciile din care se obtin antibioticul numit Penicilina G, util in tratarea infectiilor. Aceste mucegaiuri au reusit astfel sa revolutioneze medicina si, din 1928 pana astazi, tot Penicillium chrysogenum se foloseste pentru obtinerea penicilinei comerciale. Cele semisintetice (ampicilina, penicilina V, amoxicilina) sunt rezultatul modificarii penicilinei G in laborator, cu scopul de a le face mai rezistente la mediul acid din stomac si mai active in lupte cu bacteriile. Mucegaiul albastru (Penicillium expansum) provoaca alterarea fructelor, in special a merelor si perelor, in livezi si depozite. Nu pare, dar poate fi toxic pentru om, atunci cand produce niste substante numite micotoxine si care au actiune asemanatoare alfatoxinelor.
Mucegaiuri nobile
Mucegaiul de pivnita (Penicillium galucum) apare nu doar in beciuri, ci in orice spatiu inchis, prost ventilat si umed. Fixandu-se pe pereti, acest mucegai da un miros specific, greu. Fungul este toxic si alergen. Mai exista o multime de alte specii de mucegaiuri daunatoare. Altele, insa, sunt benefice, de aceea se cultiva special pentru calitatile lor deosebite. Mucegaiul nobil alb (Penicillium candidum) se foloseste in industria branzeturilor pentru ca confera alimentului respectiv arome foarte apreciate de gurmanzi. Penicillium camembertii si Penicillium roquefort dau si denumirile sortimentelor respective de branza. Vinul Tokaji si-a castigat renumele prin faptul ca gustul deosebit, nobil, se obtine prin pastrarea sticlelor acoperite de mucegai negru, la temperatura constanta de 12 grade Celsius si o umiditate de 95%. In aceste conditii mucegaiul se dezvolta hranindu-se cu alcoolul evaporat din vin.
Igrasia compromite imunitatea
Mucegaiurile bune nu pot fi exploatate acasa, ele sunt utile in industria alimentara si cea farmaceutica. insa mucegaiurile daunatoare sunt prezente sub forma de spori peste tot, fie ca vrem, fie ca nu vrem. Se estimeaza ca in 93% din locuintele europene si din America de Nord exista mucegai. De aceea, trebuie sa-i acordam o atentie sporita, sa-i cunoastem efectele negative asupra sanatatii. Expunerea la aerul contaminat cu mucegai de interior cauzeaza frecvent leziuni si disfunctii ale sistemelor respirator, nervos, imunitar, hematologic si ale pielii. Mucegaiul de interior este de asemenea o cauza comuna pentru infectiile sistemice ce pun in pericol viata pacientilor cu un sistem imunitar compromis. Un nivel al ciupercilor de interior de peste 150 de unitati formatoare de colonii pe metru cub de aer (cfu/m3) este considerat a fi suficient pentru a cauza probleme de sanatate.
Afectiuni cauzate de mucegaiuri
Efectele expunerii indelungate la mucegai sunt: dureri musculare si de articulatii, oboseala, disfunctii neurocognitive, sinuzite, dureri de cap, probleme gastrointestinale, probleme de respiratie (astm), anxietate/depresie/ iritabilitate, probleme de vedere, senzatii de apasare in piept, insomnie, ameteala, laringita, disfunctii la nivelul rinichilor, greata, eruptii pe piele, palpitatii ale inimii. in general, mucegaiurile actioneaza prin trei mecanisme: infectie, alergie si toxicitate. Micotoxinele eliberate de mucegaiuri si inhalate de oameni afecteaza ficatul, inhiba sunteza proteinelor si cauzeaza hemoragii si varsaturi. Conform unui studiu realizat de cercetatorii britanici, mucegaiul poate fi una din cauzele declansatoare ale depresiei. Desi aceste tulburari se trateaza corespunzator, cea mai importanta masura este evitarea expunerii la ciuperci si eliminarea contaminarii cu mucegai acasa si la locul de munca. Orice scurgeri de apa si zonele inundate sau umede trebuie eliminate. Suprafetele neporoase precum podelele si peretii, ce prezinta cresteri vizibile de mucegai trebuie curatate. Materialele poroase, pline de apa, precum covoarele si mobila, trebuie aruncate.
Trebuie sa scapam de condens!
Ce putem face pentru a preveni mucegaiul in locuinte, mai ales toamna, cand are tendinta sa se dezvolte mai mult? in primul rand, trebuie asigurata o buna ventilatie. Izolarea termica si geamurile etanse favorizeaza umezeala, de aceea, incaperile trebuie aerisite mai mult. Caldura excesiva nu va combate igrasia, doar aerul proaspat poate s-o faca. Mobila nu trebuie lipita de pereti, ci se aseaza la 5-10 cm de acestia. Puteti folosi tratamente special ale peretilor si vopselelor. Interiorul frigiderului este un mediu propice dezvoltarii ciupercilor. Acoperiti alimentele. Nu mincati alimentele (painea, iaurtul, fructele) care prezinta urme de mucegai. De asemenea, curatenia casei este importanta. Praful este locul ideal care poate gazdui sporii ciupercilor si mucegaiurilor. Fiindca mucegaiul nu se dezvolta in zonele bine luminate, e bine ca in baie sa avem o sursa de lumina puternica. Dupa dus, lasati lumina aprinsa pentru inca 10-15 minute. Toate suprafetele trebuie lasate uscate. Mucegaiul poate fi indepartat cu o solutie de otet din vin si apa.
O problema veche de cand lumea
Mucegaiul a fost folosit ca leac inca din antichitate. Acum 3.000 de ani, egiptenii, chinezii si indienii din America Centrala aplicau mucegaiul pe rani infectate si pe iritatii, crezand ca efectul miraculos se datoreaza alungarii spiritelor rele ce provoaca bolile. Dar mucegaiul a fost dintotdeauna o problema de care oamenii au incercat sa scape. Pentru a proteja lemnul de mucegai, Alexandru Macedon i-a obligat, printr-un decret special, pe supusi sa imbibe cu ulei de masline cele mai importante detalii din lemn ale podurilor si captuseala si coastele corabiilor. In China Antica, pentru a nu mucegai, lemnul era inmuiat in solutie apoasa de sare de bucatarie. Blestemul lui Tutankamon si alte decese aparent inexplicabile ale persoanelor care au participat la deschiderea cavourilor faraonilor se datoreaza aflotoxinei care provoaca pneumonii severe si cancerul hepatic. Chiar pe statia orbitala Mir s-au gasit filamente de mucegai care, in 1997, a distrus plasticul, metalul si chiar sticla, provocand chiar deranjamente in computerul de bord.
Catelul detectiv de mucegai
Fiindca germanii au fost primii care au generalizat izolarea termica a locuintele, au fost si primii care s-au umplut de igrasie. Ingroziti de ciuperca devoratoare, au descoperit un numar impresionant de tratamente a peretilor si lemnului contra mucegaiului. Au dresat chiar si un caine care identifica prezenta ciupercii si in locurile cele mai ascunse. Catelul Taska din Berlin are cinci ani si este o corcitura dintre pudel si o rasa necunoscuta. Serviciile luii costa aproximativ 250 de euro.
86 de ani de penicilina
Astazi exista un numar foarte mare de clase de antibiotice, iar in laboratoare se dezvolta altele. Primul antibiotic insa, a fost penicilina. Bacteriologul scotian Alexander Fleming mentioneaza ca data a descoperirii acesteia ziua de 28 septembrie 1928. De fapt, descoperirea a facut-o din greseala. El a uitat sa isi curete instalatia de lucru inainte de a pleca in vacanta. Cand s-a intors, a observat ca, in jurul unei culturi de mucegai, bacteriile mor. Abia in 1945, Flming a primit premiul Nobel pentru revolutionara descoperire a penicilinei, unul dintre cele mai folosite medicamente la nivel mondial. Datorita ei, boli letale pana atunci, ca sifilisul si pneumonia, si-au gasit leacul. La mijlocul anilor '50, penicilina se gasea in farmacii la liber. Din acest motiv, oamenii o foloseau aproape pentru orice afectiune. Astfel, folosirea necorespunzatoare a medicamentului a creat o rezistenta a bacteriilor. Antibioticul, in general, se administreaza numai la prescriptia medicului.