Margarina, un pericol pentru sanatate
De evitat
"Grasime vegetala, dietetica, usoara"... Acestea sint proprietati care li se atribuie in reclame margarinei si grasimilor vegetale hidrogenate. TOTAL FALS. Prea adesea, ceea ce este prezentat ca minunat in reclamele televizate se dovedeste a fi doar o afacere grasa pentru conturile fara fund ale marilor industriasi. Specialistii nutritionisti ne avertizeaza ca margarina este mai periculoasa decat grasimile naturale animale - untura de porc, untul. Pe termen lung, margarina determina aparitia bolilor cardiovasculare, a bolilor neurodegenerative. Atunci cand sint asimilate de catre organism, aceste grasimi hidrogenate afecteaza sistemul imunitar, determina o sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii si chiar la cancer. Margarina mai poate dezvolta si rezistenta la insulina, in cazul diabeticilor.
Ce este, de fapt, margarina?
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, untul se gasea tot mai greu. O echipa de cercetatori americani porniti pe capatuiala a avut atunci ideea de a fabrica un produs asemanator cu untul, pornind de la unele uleiuri vegetale, precum cele de floarea-soarelui, de soia sau de rapita. Ei au incalzit uleiurile vegetale la 150 de grade C si le-au adaugat hidrogen (!!!) in prezenta unor catalizatori de nichel (!!!), ca sa se intareasca. A fost obtinut un produs alb, asemanator cu untul la consistenta si cu... plasticul (!!!) la structura moleculara. Produsul a fost denumit… margarina si are
singurul avantaj ca… se poate intinde pe paine. In timp, margarina a fost "imbunatatita", citeste otravita, cu coloranti, arome si vitamine sintetice, mai nou cu aromatizanti artificiali, care o fac sa miroasa a lapte mai tare decat laptele.
"Hidrogenarea este un procedeu tehnologic aplicat la nivel industrial, care implica in final adaugarea de hidrogen(H2). Grasimile vegetale devin semi-solide sau solide la temperatura camerei si tartinabile. Grav este insa ca niste grasimi de origine vegetala, sanatoase la inceput, sint transformate astfel in grasimi saturate artificiale. Aceste grasimi sint asemanatoare celor animale, dar sint extrem de periculoase pentru sanatate…
O grasime polinesaturata - uleiul de floarea-soarelui, de exemplu - este transformata prin hidrogenare intr-o grasime saturata, apropiata de cea animala, dar obtinuta in mod artificial. Lucrul acesta se razbuna, pentru ca hidrogenarea artificiala imprima calitati nutritionale negative produsului. In procesul de hidrogenare, sint generati acizi grasi TRANS, care constituie cauza bolilor cardiovasculare si neurodegenerative. Consumul de margarina si implicit de acizi grasi TRANS provoaca nasterea unor copii cu greutate scazuta si cu circumferinta mica a craniului. Femeile care alapteaza trebuie sa evite asemenea grasimi, pentru ca ajung in laptele matern si apoi in organismul sugarului", atrage atentia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.
In Uniunea Europeana si in Statele Unite ale Americii este obligatorie etichetarea nutritionala a produselor, prin evidentierea continutului de grasimi totale, din care in mod clar trebuie indicata si cantitatea de acizi grasi TRANS. In Romania, din pacate, foarte multi producatori ii pacalesc (ca sa nu zicem ca ii inseala in mod josnic) pe consumatorii care nu au cultura nutritionala. In loc de "grasimi vegetale hidrogenate sau partial hidrogenate", pe eticheta produselor comercializate in tara noastra nu scrie decat "grasimi vegetale".
Efectele nefaste ale margarinei
Asa cum spuneam mai sus, pe termen lung, margarina provoaca aparitia bolilor cardiovasculare, a bolilor neurodegenerative. Atunci cand sint asimilate de catre organism, aceste grasimi afecteaza sistemul imunitar, determina o sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii si chiar la cancer. Margarina poate dezvolta si rezistenta la insulina, in cazul diabeticilor.
Cand grasimile asa-zis vegetale din margarina sint incorporate in membrana celulelor sistemului imunitar, ele impiedica activitatea acestora. Aceasta inseamna ca se ajunge, treptat, la o sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii, la cancer. Nutritionistii spun, cu o gluma amara, ca nu exista mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decat consumul de margarina si de alimente prajite.
Aceleasi grasimi iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sange, ceea ce conduce, pana la urma, la sclerozarea vaselor, cu efecte nefaste pentru inima, creier, sistemul circulator in ansamblu. De asemenea, margarina favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese, determina aparitia celulitei si solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizata.
"Studii recente au dovedit ca grasimile hidrogenate care contin acizi TRANS provoaca tulburari in metabolismul lipidelor, ceea ce se concretizeaza in ateroscleroza, boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale. In acest context este vorba despre acizii grasi TRANS artificiali care se gasesc in margarina. Exista insa si acizi grasi TRANS care se gasesc in grasimile naturale - carne de vita, unt. Acestia nu sint atat de periculosi ca acizii grasi TRANS artificiali", arata prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.
Studii ale Institutului de Sanatate al SUA arata ca, de fapt, toleranta organismului uman pentru acizi grasi TRANS artificiali este 0 (ZERO). Organismul nu suporta aceste otravuri.
Mai grav este ca aceste grasimi vegetale de tipul margarinei se gasesc in numeroase produse alimentare. Pentru a va convinge de acest lucru, faceti un test: mergeti intr-un supermarket si cititi etichetele alimentelor! Veti vedea ca margarina sau grasimile vegetale hidrogenate se ascund in foarte multe produse. Incepand de la maioneze si pana la unele sortimente de paine, biscuiti, produse de patiserie, bomboane, ciocolata, snacksuri, chipsuri sau pop-corn, toate contin "grasimi vegetale hidrogenate sau partial hidrogenate".
Cura de slabire cu margarina?
Exista persoane care tin cure de slabire si mananca margarina, in ideea ca aceasta contine mai putine calorii. Acesta nu este decat o minciuna sfruntata, lansata de reclamele care spun ca margarina este dietetica. In realitate, cei care vor sa slabeasca mancand margarina nu pierd deloc in greutate, pentru ca margarina are valoare energetica mare.
Margarina si untul au acelasi procent de calorii - 750 de calorii/100 g. De asemenea, atat margarina, cat si untul au 82% grasimi. Insa avantajul este de partea untului, care este un produs natural bine tolerat de catre organism, pe cand margarina - unul artificial, complet daunator pentru sanatate. Margarina este, ca sa spunem asa, mai periculoasa decat untul, care are 250 mg colesterol/100 g, sau slanina de porc, care are 70 mg colesterol/100 g.
"Suntem mult mai castigati daca mancam unt (natural) decat margarina (artificiala)", afirma prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.
Chipsurile
Pentru a le creste stabilitatea, pentru a nu se altera, in chipsuri si snacksuri sint introduse grasimi vegetale hidrogenate sau partial hidrogenate (margarina). S-a demonstrat ca aceste grasimi pot determina o crestere a colesterolului chiar mai mare decat grasimile de origine animala (untura de porc sau untul din lapte de vaca). Trebuie in mod deosebit limitat, daca nu eliminat consumul de chipsuri si de snacksuri in cazul copiilor si adolescentilor, pentru ca ei sint in crestere. Snacksurile sint dezechilibrate nutritional, au un continut ridicat de margarina, ca si de arome si de coloranti
artificiali, otravuri chimice care provoaca un dezastru pentru organism.
Din fericire, exista suficiente alimente naturale care nu numai ca inlocuiesc cu succes margarina, dar si ajuta la eliminarea efectelor sale nefaste.
Recomandarile medicilor
"Intr-o dieta echilibrata trebuie evitate grasimile procesate, care au drept consecinta cresterea riscului aparitiei cancerului si a afectiunilor cardiovasculare. Mai bine mancam grasimi animale de tipul untului, slaninei de porc decat margarina. Untul este grasimea animala pe care organismul uman o asimileaza cel mai usor. Este un aliment bogat in vitamine si in minerale. Grasimile animale de buna calitate trebuie insa consumate cu moderatie. Acestea nu trebuie sa depaseasca 10% din ratia calorica zilnica. La o dieta de 2.000 de calorii pe zi putem savura doua cubulete de unt (20 g). Per total, in dieta noastra, grasimile nu trebuie sa depaseasca 20%-25%. Daca luam 10% din grasimile animale, restul de 10%-15% trebuie sa provina din uleiuri vegetale valoroase, cum sint uleiurile de masline, de soia, de rapita. O sursa de grasimi valoroase este pestele. Putem manca o data - de doua ori pe saptamana peste gras oceanic", precizeaza prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.
Cercetatorii de la Universitatea Harvard au stabilit, intr-un studiu din 1994, ca oamenii care consuma grasimi hidrogenate, care sunt continute in margarina, prezinta un risc dublu de a suferi un atac de cord fata de cei care nu consuma astfel de grasimi. Mai multe studii ample conduse de scoala Harvard pentru Sanatate Publica au indicat o corelatie puternica intre moartea prematura si consumarea unor mari cantitati de grasimi TRANS.
FDA, Institutul American pentru inima, plamini si sange, precum si Asociatia Americana pentru Inima au recomandat reducerea pana la eliminare a consumului de grasimi TRANS.
Inlocuitori naturali ai margarinei:
- Uleiurile obtinute prin presare la rece
1. Uleiul de floarea-soarelui presat la rece. Are o culoare galben inchis, cu gust placut de nuca si usor vascos. Are un continut ridicat de vitamina E si un continut redus de acizi nesaturati cu tripla legatura, ceea ce il face sa-si pastreze timp indelungat proprietatile. Continutul ridicat de lecitina favorizeaza procesele metabolice ale ficatului si ale sistemului nervos, dar regleaza si evacuarea mai potrivita cu ritmul alimentar a colecistului (vezicii biliare). Cu o mare valoare nutritiva, actioneaza de asemenea si ca fluidifiant al secretiilor si este un usor purgativ, cu rol emolient intestinal. Foarte indicat la prepararea salatelor, gatit, copt, prajit. Este adesea utilizat ca ulei de masaj.
2. Uleiul de masline presat la rece. Proprietatile benefice pe care le are asupra sanatatii se datoreaza continutului ridicat de acizi grasi mononesaturati si de substante antioxidante. Studiile au aratat ca uleiul ofera protectie impotriva bolilor de inima, este foarte bine tolerat de stomac si ajuta la combaterea ulcerului si a gastritei. S-a demonstrat ca la oamenii care consuma aproximativ 25 ml (cam 2 linguri) de ulei de masline in fiecare zi, timp de o saptamana, se observa o reducere considerabila a colesterolului si un nivel ridicat al compusilor antioxidanti din sange. Cercetatorii recomanda includerea acestui ulei in dieta zilnica pentru prevenirea cancerului de colon si pentru reducerea riscului aparitiei cancerului la san.
3. Uleiul din seminte de struguri presat la rece. In urma procesului de vinificatie, din semintele de struguri se obtine, prin presare la rece, un ulei foarte sanatos, de culoare galben - auriu cu nuanta verzui, cu gust placut, usor dulce, aproape fara miros. Contine substante minerale - zinc, cupru, seleniu , vitamina E si procianidina. Acestea sunt cei mai puternici chelatori de radicali liberi cunoscuti pana in prezent (de 50 de ori mai puternici decat vitamina E), contribuind la cresterea imunitatii organismului si un element important de scadere al riscului de arteroscleroze. Uleiul de samburi de struguri ofera de fapt celulelor vii o protectie antioxidanta, mentinand sau restabilind in buna masura, elasticitatea vaselor sanguine. in alimentatie se foloseste in special la preparat salate dar si la prajit, fiindca are un punct de fumegare foarte inalt.
4. Uleiul din seminte de dovleac presat la rece. Obtinut ca urmare a procesarii la rece a semintelor de dovleac, are o consistenta mai vascoasa, culoare brun - verzui si un gust specific. Utilizarea sa din timpuri stravechi il recomanda la preintampinarea si alinarea durerilor de vezica, rinichi si prostata. Are efect demonstrat in cresterea tonusului muscular si o actiune pozitiva asupra terminatiilor nervoase. Este si un "dusman" declarat al parazitilor intestinali. Folosit pentru masaj, are efecte bune in tratarea durerilor de cap (migrene), spate, carcei (crampe musculare).Utilizarea sa din timpuri stravechi il recomanda la preintampinarea si alinarea durerilor de vezica, rinichi si prostata.
5. Uleiul de sofranel presat la rece. Are o culoare galben - auriu, cu gust de cereale si o usoara aroma de nuca. Este foarte bogat in acizi organici cu dubla legatura (75 - 80 %) si vitamina E (46mg/100g). Se bucura in ultimii ani de o atentie din ce in ce mai sporita datorita efectelor sale benefice in ceea ce priveste scaderea colesterolului, prevenirea arterosclerozei si incetinirea imbatranirii ca urmare a actiunii sale de antioxidant. in alimentatie se utilizeaza la prepararea salatelor la gatit, la copt, si la prajit.
6. Uleiul de nuca presat la rece. Obtinut prin presarea la rece a miezului de nuca, are o culoare rosie-galbuie, vascozitate medie si aroma specifica. Continutul bogat in minerale ca zinc, potasiu, calciu, magneziu, fosfor, sulf, fier, in vitamine A, B1, B2, C, E si niacina il recomanda ca un bun supliment nutritiv cu efect terapeutic. Acizii organici nesaturati regasiti in proportie de peste 70% in continutul uleiului de nuca scad riscul cardio-vascular, tonifica nervos si usureaza circulatia sangelui. Stimuleaza secretia biliara si favorizeaza cresterea puterii de concentrare, in special la copii. Masajele regulate la cap previn caderea parului, iar in cazul arsurilor solare potoleste simtitor durerile. Se recomanda la salate, prajituri, creme. Se pastreaza in recipient de sticla inchis imediat dupa intrebuintare, datorita receptivitatii crescute la oxidare), in loc racoros si ferit de razele solare.
7. Pentru cei cu dare de mana, exista ulei de arahide, de susan, de migdale dulci, de catina, de in, de canepa, etc., care ajuta la scaderea colesterolului si curata vasele de sange.
- Untul de la tarani, fabricat prin centrifugare
Se gaseste la unele raioane de branzeturi din piete, la un pret echivalent cu cel al untului procesat industrial si la o calitate incomparabila. Untul romanesc din magazine este in general mai bun decat cele de import, deoarece se pare ca este mai putin procesat si denaturat.
Cititi intotdeauna etichetele produselor pe care vreti sa le cumparati!
sursa: www.ecolife.ro
Ce este, de fapt, margarina?
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, untul se gasea tot mai greu. O echipa de cercetatori americani porniti pe capatuiala a avut atunci ideea de a fabrica un produs asemanator cu untul, pornind de la unele uleiuri vegetale, precum cele de floarea-soarelui, de soia sau de rapita. Ei au incalzit uleiurile vegetale la 150 de grade C si le-au adaugat hidrogen (!!!) in prezenta unor catalizatori de nichel (!!!), ca sa se intareasca. A fost obtinut un produs alb, asemanator cu untul la consistenta si cu... plasticul (!!!) la structura moleculara. Produsul a fost denumit… margarina si are
singurul avantaj ca… se poate intinde pe paine. In timp, margarina a fost "imbunatatita", citeste otravita, cu coloranti, arome si vitamine sintetice, mai nou cu aromatizanti artificiali, care o fac sa miroasa a lapte mai tare decat laptele.
"Hidrogenarea este un procedeu tehnologic aplicat la nivel industrial, care implica in final adaugarea de hidrogen(H2). Grasimile vegetale devin semi-solide sau solide la temperatura camerei si tartinabile. Grav este insa ca niste grasimi de origine vegetala, sanatoase la inceput, sint transformate astfel in grasimi saturate artificiale. Aceste grasimi sint asemanatoare celor animale, dar sint extrem de periculoase pentru sanatate…
O grasime polinesaturata - uleiul de floarea-soarelui, de exemplu - este transformata prin hidrogenare intr-o grasime saturata, apropiata de cea animala, dar obtinuta in mod artificial. Lucrul acesta se razbuna, pentru ca hidrogenarea artificiala imprima calitati nutritionale negative produsului. In procesul de hidrogenare, sint generati acizi grasi TRANS, care constituie cauza bolilor cardiovasculare si neurodegenerative. Consumul de margarina si implicit de acizi grasi TRANS provoaca nasterea unor copii cu greutate scazuta si cu circumferinta mica a craniului. Femeile care alapteaza trebuie sa evite asemenea grasimi, pentru ca ajung in laptele matern si apoi in organismul sugarului", atrage atentia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.
In Uniunea Europeana si in Statele Unite ale Americii este obligatorie etichetarea nutritionala a produselor, prin evidentierea continutului de grasimi totale, din care in mod clar trebuie indicata si cantitatea de acizi grasi TRANS. In Romania, din pacate, foarte multi producatori ii pacalesc (ca sa nu zicem ca ii inseala in mod josnic) pe consumatorii care nu au cultura nutritionala. In loc de "grasimi vegetale hidrogenate sau partial hidrogenate", pe eticheta produselor comercializate in tara noastra nu scrie decat "grasimi vegetale".
Efectele nefaste ale margarinei
Asa cum spuneam mai sus, pe termen lung, margarina provoaca aparitia bolilor cardiovasculare, a bolilor neurodegenerative. Atunci cand sint asimilate de catre organism, aceste grasimi afecteaza sistemul imunitar, determina o sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii si chiar la cancer. Margarina poate dezvolta si rezistenta la insulina, in cazul diabeticilor.
Cand grasimile asa-zis vegetale din margarina sint incorporate in membrana celulelor sistemului imunitar, ele impiedica activitatea acestora. Aceasta inseamna ca se ajunge, treptat, la o sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii, la cancer. Nutritionistii spun, cu o gluma amara, ca nu exista mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decat consumul de margarina si de alimente prajite.
Aceleasi grasimi iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sange, ceea ce conduce, pana la urma, la sclerozarea vaselor, cu efecte nefaste pentru inima, creier, sistemul circulator in ansamblu. De asemenea, margarina favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese, determina aparitia celulitei si solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizata.
"Studii recente au dovedit ca grasimile hidrogenate care contin acizi TRANS provoaca tulburari in metabolismul lipidelor, ceea ce se concretizeaza in ateroscleroza, boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale. In acest context este vorba despre acizii grasi TRANS artificiali care se gasesc in margarina. Exista insa si acizi grasi TRANS care se gasesc in grasimile naturale - carne de vita, unt. Acestia nu sint atat de periculosi ca acizii grasi TRANS artificiali", arata prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.
Studii ale Institutului de Sanatate al SUA arata ca, de fapt, toleranta organismului uman pentru acizi grasi TRANS artificiali este 0 (ZERO). Organismul nu suporta aceste otravuri.
Mai grav este ca aceste grasimi vegetale de tipul margarinei se gasesc in numeroase produse alimentare. Pentru a va convinge de acest lucru, faceti un test: mergeti intr-un supermarket si cititi etichetele alimentelor! Veti vedea ca margarina sau grasimile vegetale hidrogenate se ascund in foarte multe produse. Incepand de la maioneze si pana la unele sortimente de paine, biscuiti, produse de patiserie, bomboane, ciocolata, snacksuri, chipsuri sau pop-corn, toate contin "grasimi vegetale hidrogenate sau partial hidrogenate".
Cura de slabire cu margarina?
Exista persoane care tin cure de slabire si mananca margarina, in ideea ca aceasta contine mai putine calorii. Acesta nu este decat o minciuna sfruntata, lansata de reclamele care spun ca margarina este dietetica. In realitate, cei care vor sa slabeasca mancand margarina nu pierd deloc in greutate, pentru ca margarina are valoare energetica mare.
Margarina si untul au acelasi procent de calorii - 750 de calorii/100 g. De asemenea, atat margarina, cat si untul au 82% grasimi. Insa avantajul este de partea untului, care este un produs natural bine tolerat de catre organism, pe cand margarina - unul artificial, complet daunator pentru sanatate. Margarina este, ca sa spunem asa, mai periculoasa decat untul, care are 250 mg colesterol/100 g, sau slanina de porc, care are 70 mg colesterol/100 g.
"Suntem mult mai castigati daca mancam unt (natural) decat margarina (artificiala)", afirma prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.
Chipsurile
Pentru a le creste stabilitatea, pentru a nu se altera, in chipsuri si snacksuri sint introduse grasimi vegetale hidrogenate sau partial hidrogenate (margarina). S-a demonstrat ca aceste grasimi pot determina o crestere a colesterolului chiar mai mare decat grasimile de origine animala (untura de porc sau untul din lapte de vaca). Trebuie in mod deosebit limitat, daca nu eliminat consumul de chipsuri si de snacksuri in cazul copiilor si adolescentilor, pentru ca ei sint in crestere. Snacksurile sint dezechilibrate nutritional, au un continut ridicat de margarina, ca si de arome si de coloranti
artificiali, otravuri chimice care provoaca un dezastru pentru organism.
Din fericire, exista suficiente alimente naturale care nu numai ca inlocuiesc cu succes margarina, dar si ajuta la eliminarea efectelor sale nefaste.
Recomandarile medicilor
"Intr-o dieta echilibrata trebuie evitate grasimile procesate, care au drept consecinta cresterea riscului aparitiei cancerului si a afectiunilor cardiovasculare. Mai bine mancam grasimi animale de tipul untului, slaninei de porc decat margarina. Untul este grasimea animala pe care organismul uman o asimileaza cel mai usor. Este un aliment bogat in vitamine si in minerale. Grasimile animale de buna calitate trebuie insa consumate cu moderatie. Acestea nu trebuie sa depaseasca 10% din ratia calorica zilnica. La o dieta de 2.000 de calorii pe zi putem savura doua cubulete de unt (20 g). Per total, in dieta noastra, grasimile nu trebuie sa depaseasca 20%-25%. Daca luam 10% din grasimile animale, restul de 10%-15% trebuie sa provina din uleiuri vegetale valoroase, cum sint uleiurile de masline, de soia, de rapita. O sursa de grasimi valoroase este pestele. Putem manca o data - de doua ori pe saptamana peste gras oceanic", precizeaza prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.
Cercetatorii de la Universitatea Harvard au stabilit, intr-un studiu din 1994, ca oamenii care consuma grasimi hidrogenate, care sunt continute in margarina, prezinta un risc dublu de a suferi un atac de cord fata de cei care nu consuma astfel de grasimi. Mai multe studii ample conduse de scoala Harvard pentru Sanatate Publica au indicat o corelatie puternica intre moartea prematura si consumarea unor mari cantitati de grasimi TRANS.
FDA, Institutul American pentru inima, plamini si sange, precum si Asociatia Americana pentru Inima au recomandat reducerea pana la eliminare a consumului de grasimi TRANS.
Inlocuitori naturali ai margarinei:
- Uleiurile obtinute prin presare la rece
1. Uleiul de floarea-soarelui presat la rece. Are o culoare galben inchis, cu gust placut de nuca si usor vascos. Are un continut ridicat de vitamina E si un continut redus de acizi nesaturati cu tripla legatura, ceea ce il face sa-si pastreze timp indelungat proprietatile. Continutul ridicat de lecitina favorizeaza procesele metabolice ale ficatului si ale sistemului nervos, dar regleaza si evacuarea mai potrivita cu ritmul alimentar a colecistului (vezicii biliare). Cu o mare valoare nutritiva, actioneaza de asemenea si ca fluidifiant al secretiilor si este un usor purgativ, cu rol emolient intestinal. Foarte indicat la prepararea salatelor, gatit, copt, prajit. Este adesea utilizat ca ulei de masaj.
2. Uleiul de masline presat la rece. Proprietatile benefice pe care le are asupra sanatatii se datoreaza continutului ridicat de acizi grasi mononesaturati si de substante antioxidante. Studiile au aratat ca uleiul ofera protectie impotriva bolilor de inima, este foarte bine tolerat de stomac si ajuta la combaterea ulcerului si a gastritei. S-a demonstrat ca la oamenii care consuma aproximativ 25 ml (cam 2 linguri) de ulei de masline in fiecare zi, timp de o saptamana, se observa o reducere considerabila a colesterolului si un nivel ridicat al compusilor antioxidanti din sange. Cercetatorii recomanda includerea acestui ulei in dieta zilnica pentru prevenirea cancerului de colon si pentru reducerea riscului aparitiei cancerului la san.
3. Uleiul din seminte de struguri presat la rece. In urma procesului de vinificatie, din semintele de struguri se obtine, prin presare la rece, un ulei foarte sanatos, de culoare galben - auriu cu nuanta verzui, cu gust placut, usor dulce, aproape fara miros. Contine substante minerale - zinc, cupru, seleniu , vitamina E si procianidina. Acestea sunt cei mai puternici chelatori de radicali liberi cunoscuti pana in prezent (de 50 de ori mai puternici decat vitamina E), contribuind la cresterea imunitatii organismului si un element important de scadere al riscului de arteroscleroze. Uleiul de samburi de struguri ofera de fapt celulelor vii o protectie antioxidanta, mentinand sau restabilind in buna masura, elasticitatea vaselor sanguine. in alimentatie se foloseste in special la preparat salate dar si la prajit, fiindca are un punct de fumegare foarte inalt.
4. Uleiul din seminte de dovleac presat la rece. Obtinut ca urmare a procesarii la rece a semintelor de dovleac, are o consistenta mai vascoasa, culoare brun - verzui si un gust specific. Utilizarea sa din timpuri stravechi il recomanda la preintampinarea si alinarea durerilor de vezica, rinichi si prostata. Are efect demonstrat in cresterea tonusului muscular si o actiune pozitiva asupra terminatiilor nervoase. Este si un "dusman" declarat al parazitilor intestinali. Folosit pentru masaj, are efecte bune in tratarea durerilor de cap (migrene), spate, carcei (crampe musculare).Utilizarea sa din timpuri stravechi il recomanda la preintampinarea si alinarea durerilor de vezica, rinichi si prostata.
5. Uleiul de sofranel presat la rece. Are o culoare galben - auriu, cu gust de cereale si o usoara aroma de nuca. Este foarte bogat in acizi organici cu dubla legatura (75 - 80 %) si vitamina E (46mg/100g). Se bucura in ultimii ani de o atentie din ce in ce mai sporita datorita efectelor sale benefice in ceea ce priveste scaderea colesterolului, prevenirea arterosclerozei si incetinirea imbatranirii ca urmare a actiunii sale de antioxidant. in alimentatie se utilizeaza la prepararea salatelor la gatit, la copt, si la prajit.
6. Uleiul de nuca presat la rece. Obtinut prin presarea la rece a miezului de nuca, are o culoare rosie-galbuie, vascozitate medie si aroma specifica. Continutul bogat in minerale ca zinc, potasiu, calciu, magneziu, fosfor, sulf, fier, in vitamine A, B1, B2, C, E si niacina il recomanda ca un bun supliment nutritiv cu efect terapeutic. Acizii organici nesaturati regasiti in proportie de peste 70% in continutul uleiului de nuca scad riscul cardio-vascular, tonifica nervos si usureaza circulatia sangelui. Stimuleaza secretia biliara si favorizeaza cresterea puterii de concentrare, in special la copii. Masajele regulate la cap previn caderea parului, iar in cazul arsurilor solare potoleste simtitor durerile. Se recomanda la salate, prajituri, creme. Se pastreaza in recipient de sticla inchis imediat dupa intrebuintare, datorita receptivitatii crescute la oxidare), in loc racoros si ferit de razele solare.
7. Pentru cei cu dare de mana, exista ulei de arahide, de susan, de migdale dulci, de catina, de in, de canepa, etc., care ajuta la scaderea colesterolului si curata vasele de sange.
- Untul de la tarani, fabricat prin centrifugare
Se gaseste la unele raioane de branzeturi din piete, la un pret echivalent cu cel al untului procesat industrial si la o calitate incomparabila. Untul romanesc din magazine este in general mai bun decat cele de import, deoarece se pare ca este mai putin procesat si denaturat.
Cititi intotdeauna etichetele produselor pe care vreti sa le cumparati!
sursa: www.ecolife.ro