Catina alba (Hippophae rhamnoides)

Legendele spun despre catina alba ca era hrana preferata a lui Pegas, calul inaripat al mitologiei grecesti. Probabil atunci cand cobora din nori sa se adape in apele limpezi ale muntilor, Pegas cauta si frunzele de catina pentru a-si spori stralucirea si vigoarea.

Oricum, in Grecia frunzele de catina erau folosite pentru hranirea cailor, deoarece se descoperise ca le imbunatateste starea de sanatate si le face parul mai stralucitor. Traditia a fost preluata si de romani, pentru ca denumirea latina a catinei: "Hippophae rhamnoides" inseamna "cal stralucitor".

Catina este utilizata de secole in Europa si Asia in scopuri medicinale, in timp ce in America de Nord este cunoscuta mai mult ca arbust ornamental. Este un arbust spinos, tufos ce creste in palcuri sau tufarisuri intinse pe nisipuri, pietrisuri, coaste pietroase, stanci, de-a lungul raurilor, pe malul marii, din regiunea litorala pana in etajul montan. In Alpi creste pana la altitudini de 2000 m iar in Himalaya poate fi intalnita pana la 5000 m.

Are radacini ramificate, superficiale, tulpina atinge inaltimi de 2-6 metri si e acoperita de o scoarta brun inchis iar frunzele sunt lanceolate, cenusii sau argintii. Infloreste in martie-aprilie, cu flori galbene grupate in inflorescente globuloase. Fructele sunt ovoide, portocalii, au 6-8 mm lungime si daca nu sunt culese se mentin pe ramuri peste iarna. In scopuri medicinale se folosesc fructele, care se pot recolta din august pana la primul inghet. Este o planta extrem de rezistenta, poate supravietui la temperaturi de la - 43 la + 40 grd Celsius, in conditii de seceta si de salinitate crescuta a solului, dar are nevoie de lumina directa.

Radacinile ramificate ale arbustilor de catina se dezvolta foarte rapid, catina fiind planta ideala pentru prevenirea erodarii solului. In China, unde rata de erodare a solului fertil este foarte ridicata, au fost plantate aprox. un milion de hectare de catina pentru a preveni acest fenomen. Catina mai are o particularitate destul de rar intalnita in regnul vegetal: datorita relatiei de simbioza cu o bacterie din clasa Actinomicete poate converti azotul atmosferic intr-o forma ce poate fi folosita atat pentru hrana proprie cat si ca ingrasamant pentru sol. Acest fenomen genereaza efecte pozitive asupra intregului ecosistem: exista mai mult oxigen, se produce mai multa materie organica iar solul este fertilizat natural.

Compozitie

Fructele de catina au un continut atat de bogat in vitamine incat pot fi considerate adevarate polivitamine. Contin:

Vitamina C intre 400 si 1500 mg la 100 g fructe, continut superior celui din capsuni, kiwi, portocale, rosii si morcovi. S-a estimat ca in toata catina de pe glob exista suficient de multa vitamina C cat sa satisfaca necesarul impus de o dieta echilibrata pentru intreaga populatie a planetei. Vitamina C creste capacitatea de aparare a organismului fata de infectii prin stimularea sistemului imun, favorizeaza depunerea calciului in oase, favorizeaza absorbtia fierului din tubul digestiv si stimuleaza formarea de hemoglobina.

Vitamina E: 200 mg%, concentratie superioara celei din germenii de grau, din prumb si soia. Vitamina E are un rol important in procesele de regenerare celulara si actiune antioxidanta.

Carotenoide (alfa si beta caroten) care sunt precursori ai vitaminei A. Uleiul de catina contine de 10 ori mai mult caroten decat morcovul. Carotenoidele previn actiunile degenerative ale pielii si mucoaselor, contribuie la mentinerea acuitatii vizuale, stimuleaza formarea de anticorpi. Beta carotenul are o marcata activitate antioxidanta si deoarece aceasta interfera cu a vitaminei E se presupune ca impreuna ar avea efect antitumoral.

Vitaminele B 1, B 2, PP, F, provitamina D.

Minerale: calciu fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, fier.

Acizi grasi esentiali nesaturati (omega 3, omega 6, omega 9). Acizii grasi esentiali sunt substante pe care organismul nu le poate sintetiza si trebuie aduse prin alimentatie. Acizii grasi omega 3 si omega 6 au rol in prevenirea afectiunilor cardiovasculare, neoplasmelor (in special mamar si prostatic), in mentinerea optima a imunitatii si efect antidepresiv.

Acid oleic cu rol in scaderea nivelului colesterolului sanguin.

Aminoacizi esentiali - din fructele de catina au fost izolati 18 aminoacizi.

Actiuni terapeutice

- antiscorbutica (scorbutul este o afectiune intalnita la cei cu o lipsa prelungita de vitamina C din alimentatie, in special datorita dietei saraca in legume si fructe proaspete. Se traduce prin hemoragii, alterari ale gingiilor, tendinta de a obosi repede si rezistenta scazuta la infectii

- antiinflamatorie datorita triterpenelor

- antimicrobiana

- antialgica (de diminuare a durerii)

- de regenerare a tesuturilor - prin vitamina E

- anticoagulanta

- antioxidanta si implicit antitumorala prin vitaminele C si E

- cicatrizanta si antiulceroasa prin uleiul gras

- antidepresiva datorita actiunii acizilor grasi omega 3 si omega 6

- protector si regenerant hepatic

- protector impotriva radiatiilor

- tonic general prin continutul bogat de minerale si vitamine

Indicatii terapeutice

Cu administrare interna este indicata in:

- avitaminoze, alaturi de fructele de maces

- anemii, impreuna cu urzica si fructele de maces

- sensibilitate le infectii, diminuarea imunitatii organismului

- lipsa apetitului si tulburari de crestere la copii - poate fi administrata sub forma de pulbere amestecata cu miere

- astenie fizica si psihica

- depresii usoare

- gastrita, ulcer gastric si duodenal (uleiul de catina)

- afectiuni hepatice: hepatite si ciroza hepatica, alaturi de armurariu

- in boala canceroasa, ca si adjuvant alaturi de tratamentul oncologic clasic

- in stari de convalescenta

- datorita efectului anticoagulant si antiaterosclerotic este indicata in afectiuni cardiovasculare, in special hipertensiune arteriala, ateroscleroza, sindrom Raynaud, arteriopatie obliteranta

Cu administrare externa este indicata in:

- arsuri

- escare de decubit (ulceratii ale tegumentelor ce apar la persoanele imobilizate la pat multa vreme )

- dermatoze

- afectiuni ale pielii produse de radiatii; efectul de protectie impotriva radiatiilor al fructelor de catina e studiat in Rusia de multa vreme si a fost reconfirmat recent de cercetatorii de la Institutul de Medicina Nucleara din Delhi; catina are acest efect administrata atat intern, sub forma de extract de fructe, cat si extern; multe din victimele accidentului nuclear de la Cernobal au fost tratate cu extracte de catina iar cosmonautii rusi folosesc ulei de catina pentru a se proteja in spatiu de arsurile cauzate de radiatii

- degeraturi

- afectiuni oculare (arsuri corneene si conjunctivale, grefe de cornee, kerato- conjunctivite); in aceste cazuri insa, nu se pot aplica direct in ochi decat preparatele speciale de uz oftalmologic ce contin extract de catina)

- afectiuni ginecologice - eroziuni cervicale (uleiul de catina)

Datorita efectului protector si regenerant asupra pielii extractele de catina se dovedesc valoroase si pentru industria cosmetica: sunt folosite in compozitia cremelor de protectie impotriva radiatiilor solare si pentru regenerarea pielii.

Mod de administrare
 
- suc de fructe proaspete: indicat sa fie consumat imediat ce a fost preparat. Sucul de fructe de catina a fost oferit cosmonautilor pentru a-si mentine vigoarea si rezistenta la stress. Se poate spune ca este primul suc de fructe care a ajuns in spatiul cosmic.

- sirop din fructe de catina, cele mai valoroase siropuri fiind cele preparate cu miere sau zahar invertit, prin macerarea fructelor. Poate fi folosit atat in scop terapeutic pentru proprietatile vitaminizante si energizante cat si ca bautura racoritoare: inlocuieste cu succes sucurile cu aditivi si conservanti.

- pulbere din fructe uscate de catina: fructele se rasnesc cu o rasnita electrica foarte fin si din pulberea rezultata se ia cate o lingurita de 4 ori pe zi, la intervale regulate, cu minim 30 minute inainte de masa, se tine sub limba 15 minute apoi se inghite cu putina apa plata.

- macerat la rece: se pun doua linguri pline de pulbere de fructe uscate la 1 l apa plata, se lasa la temperatura camerei aproximativ 7 ore (peste noapte) apoi se strecoara; se bea maceratul rezultat peste zi, cu inghitituri mici, intre mese.

- o reteta utila pentru copiii anemici, lipsiti de apetit, cu imunitate scazuta sau in timpul episoadelor de raceala: pulbere din fructe uscate de catina, pulbere din fructe uscate de maces si pulbere din frunze uscate de urzica: se amesteca in proportii egale si apoi cu putina miere; se administreaza 2-3 lingurite in fiecare zi. Administrat pe termen mai lung (1-2 luni) imbunatateste considerabil apetitul si starea sistemului imunitar.

Extern, in cazul arsurilor, ulceratiilor tegumentare, eczemelor se folosesc uleiul de catina sau unguente ce contin ulei de catina.

Catina alba chiar si prin aspectul ei sugereaza forta si vigoare: fructele portocalii (culoare calda, solara, energizanta), radacinile intens ramificate ce fixeaza si hranesc solul in care patrund, rezistenta ei impresionanta la temperaturi si altitudini extreme, toate arata ca aceasta planta ne invata lectia increderii in sine, sigurantei, vitalitatii, redescoperirii resurselor proprii.
sursa: ayurvedaromania.ro