Cuvantul care zideste - Calea luminii

Înţelegerea poate veni în timp, poate veni şi spontan...
Dacă vrem să ne ascundem unele "murdării lăuntrice", nu acesta este locul, nici planeta pe care o vom putea face.
"Aspectele murdare" vor ieşi la suprafaţă când posibil ne aşteptăm mai puţin şi depinde de noi, de capacitatea de a accepta, de a vrea a le vedea, de a ne dori a le curăţa şi a merge către imaculat mai departe.

Când dorim certitudini, cerem de fapt egoului certitudini. Sufletul nostru când este trezit, deschis către Dumnezeu, nu are nevoie de certitudini pentru că el este în comuniune cu Dumnezeu.

Frica de cădere? Cine mai poate cade, când "trezit" şi îmbrăţişat de Dumnezeu este la unison cu EL permanent? El ştie că toate încercările venite prin lucruri, fiinţe, stări, sunt toate trecătoare.
Copilărie, adolescenţă, maturitate, şcoli, legi, relaţii, mânie, frică, glorie, bani, minciună, trădare, ataşamente, abandon, etc... sunt etape ale acestei şcoli pământene şi atât.
Când suntem racordaţi acolo Sus, trecem prin ele, dar nu ne pot răni. Care este de fapt scopul lor? Să ne distrugă? Nicidecum.

Suntem trecători prin viaţă, uneori grăbiţi, prea grăbiţi. Ne este teamă să ne oprim şi să ne analizăm. De ce oare? Cui foloseşte că plecăm mai departe cu un "bagaj" care la un moment dat ne poate răsturna? Dacă am analiza şi acţiona, am decongestiona totul la timpul potrivit, nu ne-ar fi oare mai uşor, să ne plimbăm apoi doar cu o gentuţă prin această viaţă? Oare nu ar fi mai simplu pentru noi, pentru cei cu care interacţionăm... neizbindu-ne unul de altul, producându-ne răni? Uneori, când bagajul este mare, ciocnindu-ne de semenul nostru exclamăm: "M-am izbit de tine, semen al meu, şi m-a durut. Tu ce-ai simţit?". Posibil el să nu recunoască, dar în final, daca noi suntem cinstiţi, mai poate exista o posibilitate de a limpezi lucrurile. Da, ne curăţăm veşmintele, le limpezim, ne uşurăm "bagajul", destinul.

Cu ce ne ajută să le purtăm cu noi la infinit? Într-o zi mintea le poate încurca atât de tare şi sigur vor ieşi la iveală, depinde de fiecare din noi dacă avem un sertăraş sau un container.
De vrem să fim uşori, cu muncă şi perseverenţă, vom încerca să aducem Lumina în "camera" noastră chiar dacă focul prin care trecem uneori poate să ne şi ardă, motiv de bucurie în plus că suntem pe-aproape.
Acolo unde apare Lumina, întunericul dispare, suntem feriţi de virusuri, bacterii, paraziţi, entităţi malefice. Vom deveni Lumină în curând pentru că însăşi Lumina este scopul vieţii!

Maria Verdi
Psiholog-psihoterapeut integrativ
Licentiat recuperare medicala
Masterand stiintele nutritiei si fitoterapie
0726310094
http://www.recreeazaviata.ro/