Doua alge renumite: Spirulina si Chlorella

Algele marine contin nu mai putin de 77 de minerale, constituind la ora actuala unul dintre cele mai complexe remedii naturale. Utilizate ca medicament sau chiar numai ca aliment, aceste organisme vegetale, adevarata sinteza a proprietatilor curative ale marii, pot sa amelioreze sau chiar sa vindece numeroase boli: anemie, demineralizare, carente ale unor minerale si vitamine, tulburari de natura nervoasa, tulburari respiratorii, disfunctii ale sistemului imunitar, etc.

Ce sunt algele?
Sunt organisme vegetale ce se dezvolta atat în apele sarate (în mari si oceane), cat si în apele dulci sau chiar pe solurile mai umede. Cu toate acestea, în terapie, cele mai valoroase raman algele din apele sarate. Apa marilor reprezinta ea însasi un remediu de exceptie datorita bogatiei sale de compusi organici valorosi. Ca urmare a formarii lor în acest mediu, algele includ în organismele lor majoritatea acestor componente ale apei de mare (minerale, vitamine, etc.) într-o forma purificata, concentrata si perfect asimilabila de catre organismul uman.

Clorofila si vitamine
Majoritatea studiilor si cercetarilor referitoare la algele marine asociaza proprietatile lor terapeutice remarcabile cu un continut crescut de substante esentiale pentru organism. Asa cum am prezentat în mai multe dintre numerele anterioare ale revistei, clorofila naturala este o substanta cu puternic efect detoxifiant si vitalizant, cu o structura foarte asemanatoare hemoglobinei din sangele uman. Faptul ca ea se regaseste în proportii mari în alge explica în mare masura efectele benefice pe care aceste plante le genereaza în cazuri de anemie sau afectiuni vasculare. În plus, efectele terapeutice ale clorofilei sunt completate de prezenta unei serii întregi de vitamine: A, C, D, E, F, K, PP, vitamine din complexul B.

Mineralele lichide
O proprietate particulara a algelor este aceea ca în structura lor mineralele se gasesc în stare coloidala. O substanta coloidala are structura foarte fina si detine proprietatea de a-si pastra identitatea si de a ramane în suspensie într-un lichid. Coloizii au dimensiuni foarte mici si de aceea pot fi absorbiti cu usurinta de catre celulele corpului. Atat algele, cat si alte plante, transforma mineralele metalice în substante coloidale care au o încarcatura electrica negativa. În forma lor solida, mineralele sunt adesea toxice pentru organismul uman; daca sunt prezente în cantitati mari în corp, ele se pot acumula în tesuturi si pot astfel crea probleme grave de sanatate. În schimb, mineralele lichide care rezulta în urma transformarilor produse în organismul plantei, prezinta doua beneficii majore:

- ajuta mult la transportul si disponi-bilitatea biologica a altor nutrienti obtinuti din hrana sau alte suplimente.
- neutralizeaza si ajuta la eliminarea toxinelor (inclusiv a celor radioactive - cum ar fi izotopul strontiu 90) si a metalelor grele acumulate în corp. Aceasta afirmatie este rezultatul a numeroase teste clinice efectuate în Statele Unite si Germania.

Substantele rare
Este cunoscut faptul ca echilibrul cantitativ al diferitelor minerale ce intra în componenta tesuturilor noastre este una dintre cheile mentinerii unei sanatati exceptionale. Atat deficitul, cat si excesul acestor oligoelemente poate sa genereze în mod precis aparitia unor perturbari functionale în corp.

În afara de problemele majore determinate de lipsa de calciu, magneziu, fier, zinc, ale caror manifestari sunt binecunoscute, exista tulburari chiar mai complexe, care sunt corelate cu scaderea proportiei unor elemente chimice speciale în organism, cum ar fi aur, argint, rubidiu, seleniu, toriu, indiu, iridiu, vanadiu, zirconiu etc. Desi aceste minerale rare se gasesc în fiecare fiinta doar în cantitati infinitezimale, ele îndeplinesc roluri importante în functionarea sistemului nervos, a mecanismelor hormonale, contribuind într-un mod aparte la armonia functionarii întregului corp.

În mod obisnuit, aceste minerale rare sunt introduse în organism prin alimentatie. În doze infime, unele alimente contin aceste minerale rare de care corpul are nevoie, dar în conditiile alimentatiei de tip occidental se ajunge de multe ori în situatia în care aceste alimente (este vorba mai ales de anumite fructe proaspete, legume, verdeturi si seminte oleaginoase) sa fie consumate în cantitati insuficiente sau chiar sa lipseasca din alimentatie.

Folosirea algelor poate asigura în aceste situatii o suplimentare naturala si lipsita de pericole a acestor rezerve de minerale rare ale organismului, într-un mod rapid si în acelasi timp agreabil.

Algele ca aliment
Sub denumirea de “alge” putem gasi la ora actuala în multe magazine o serie întreaga de produse ale marii care prezinta caracteristici nutritive, terapeutice si chiar gustative foarte asemanatoare între ele, dar care difera într-o anumita masura în ceea ce priveste modul de preparare si de utilizare. Majoritatea acestora sunt de origine orientala, provenind în special din Japonia si China. Gustul lor, asemanator întrucatva pestelui, este o sinteza concentrata a aromelor marii. În cazul utilizarii în scopuri culinare, este bine sa stim ca algele pot fi folosite atat sub forma de “condimente” pentru a conferi hranei o aroma aparte, cat si ca ingrediente de baza, în special în cazul supelor. Hrana preparata din alge este bogata în iod, calciu, fier, silicon, cupru, zinc si seleniu usor asimilabile, este usor de preparat si cu un efect tonic remarcabil. Prezentam în continuare (cu denumirile lor comerciale) cateva dintre cele mai cunoscute specii de alge si modul în care pot fi utilizate:

Kombu - aceasta alga trebuie lasata la înmuiat 15 minute înainte de a fi folosita. Se foloseste sub forma de ceai de trei ori pe saptamana, sau în mancare alaturi de fasole, soia, alte vegetale sau cereale. Un gust foarte agreabil rezulta prin prepararea unui pilaf din orez integral (nedecorticat) cu multe legume bine fierte si alge la care se adauga un sos picant cu rosii, ardei iute si maghiran.

Wakame - se înmoaie 10 minute înainte de folosire. Este recomandata mai ales prepararea sub forma de supe. La preparare, acest tip de alge se pot asocia cu pastele fainoase (fidea), suc de lamaie, ulei de masline, legume tocate foarte fin (morcov, patrunjel, ceapa verde, telina) si condimente aromatice: sovarf, oregano, curry, piper negru.

Nori - se poate praji si manca de cateva ori pe saptamana. Copiilor în special le place sa manance aceste frunze presate.

Hijiki - se lasa la înmuiat 15-30 de minute înainte de consumare. Se asociaza în consum cu branza vegetala din soia (tofu), morcovi si ceapa. Se poate adauga de asemenea sos de usturoi.

Arame - se lasa la muiat 15 minute si se consuma cu ceapa sau în supe. Una dintre metodele de preparare este urmatoarea: se prepara o supa cu orez, linte si morcovi. Cand legumele sunt aproape fierte se adauga algele înmuiate anterior, ulei, pasta de rosii, suc de lamaie si condimente picante (piper, dafin, maghiran, rozmarin, chilli); în final se poate presara deasupra praf de usturoi.

Dulse - se lasa în apa 10-15 minute si se prepara în supe, cu alte vegetale, leguminoase sau cereale.

Pentru a sesiza, pe langa efectele culinare si o eficienta terapeutica si nutritiva a acestor preparate cu alge, se recomanda includerea lor constanta în alimentatie pentru o perioada de minim 2-3 saptamani. Folosirea lor se dovedeste a fi binevenita indiferent de sezon sau pozitionare geografica.

Exista si alte specii de alge accesibile în comert, ele preparandu-se însa în acelasi mod cu cel descris anterior.

Algele ca medicament
În scop terapeutic, se folosesc mai ales tipurile de alge uscate care nu au fost preparate în prealabil prin presare la cald, amestecare cu aromatizanti sau condimente. Algele uscate vor putea fi utilizate în aceasta directie ca si alte plante medicinale, sub forma de pulbere fin macinata, obtinuta cu ajutorul unei rasnite electrice. Doza care se administreaza sublingual în cazul terapiei este de 4-8 grame pe zi, împartite în 3-4 etape (ideal este 1-2 grame de 4 ori pe zi, cu 30 de minute înainte de a manca)

Acest tip de preparare se recomanda mai ales în cazurile de astenie fizica si intelectuala, hipertensiune arteriala, obezitate, afectiuni O.R.L., afectiuni cardiace, alergii, disfunctii imunitare etc.

Asocierea algelor cu alte plante medicinale adecvate poate sa confere un plus de eficienta în atingerea scopului pe care îl vizam.

O alta modalitate de utilizare terapeutica a algelor este recomandata celor ce au un necesar crescut de lichide în organism si care agreeaza în acelasi timp gustul lor specific. Prepararea decurge astfel: algele se înmoaie în apa pentru un interval de 4-5 ore, dupa care apa (maceratul rezultat) se bea integral, iar algele ramase se pot folosi pentru diferite preparate culinare sau se arunca. Acest macerat este bogat în clorofila, precum si în alte numeroase substante cu rol terapeutic. Proportia utilizata este de 2 linguri de alge uscate pentru 300 ml de apa rece.

Maceratul se recomanda cu precadere în cazurile de: tulburari glandulare, reumatism, constipatie, afectiuni gastrointestinale, anemie, limfatism si pentru întarirea sistemului imunitar.

Doua alge renumite: Spirulina si Chlorella
Spirulina si Chlorella sunt microalgele cele mai cunoscute la noi în tara. Microalgele sunt organisme care traiesc oriunde se întalneste apa de mare, apa dulce sau pe sol umed. Spirulina este o alga verzui-albastra si constituie o importanta sursa de proteine, carotenoide si alti micronutrienti. Chlorella este o alga unicelulara care concentreaza cea mai mare cantitate de clorofila dintre reprezentantii regnului vegetal.

Microalgele au fost utilizate mai ales în ultimii ani în tratamentul cancerului, al SIDA-ei, diabetului si al altor afectiuni grave.

Spirulina
Contine printre altele: proteine, carbohidrati, 50 de minerale, beta-caroten, clorofila. Este indicata mai ales persoanelor care sufera de afectiuni ale ficatului provocate de malnutritie, droguri sau poluare.

Potrivit unor teste de specialitate, absorbtia digestiva a proteinelor continute de Spirulina este de 4 ori mai mare decat absorbtia proteinelor din carne.

Spirulina contine pigmentul albastru phytocianin, o proteina care s-a demonstrat ca inhiba formarea cancerului de colon. Aceasta alga este, de asemenea, de mare ajutor în tratamentul cancerului gurii datorita abundentei de beta-caroten. Prezenta beta-carotenului poate explica încetinirea si chiar stoparea cresterii celulelor canceroase. Doctorul Padmanabhan Nair împreuna cu un cercetator de la Departamentul de Agricultura din Statele Unite au demonstrat recent faptul ca Spirulina este un potential inhibitor al cancerului de gura: ei au administrat suplimente alimentare cu Spirulina la 12 voluntari din India de Sud timp de 12 luni. Voluntarii aveau cateva lucruri în comun: toti obisnuiau sa mestece tutun si prezentau leziuni precanceroase în gura. Dupa ce au luat suplimente cu spirulina timp de un an, 45% dintre ei au fost recuperati, leziunile albe, precanceroase din gura lor disparusera complet. Alti 12% si-au îmbunatatit starea simtitor, ceea ce ridica procentul celor care au beneficiat de pe urma suplimentelor de spirulina la 57%. (“Alimentatia si cancerul”, 1995, vol. 24)

“Spirulina este o sursa extraordinara de carotenoizi si beta-caroten care prezinta avantajul ca se digera foarte usor. Incidenta cancerului de gura si a celui cervical - care au în comun acelasi fel de membrana mucoasa - este în crestere în lume, iar Spirulina poate ajuta multi oameni”, sustine dr. Nair.

Dar beta-carotenul este doar unul dintre numerosii nutrienti continuti de Spirulina. Aceasta alga contine cantitati importante de fier si este cea mai bogata sursa vegetala de acid gama-linoleic (AGL) conform “World Review of Nutrition and Diet” (1995, vol. 77). AGL este un acid gras esential, care constituie cheia organismului uman de a sintetiza substantele vitale prostaglandinice. Acestea controleaza anumite functii ale corpului si ajuta la diminuarea unor probleme de sanatate cum ar fi: artrita sau bolile de inima, potrivit raportului preliminar aparut în “Journal of Applied Pshychology”(1993, vol.5). Suplimentele de AGL au ca rezultat “subtierea” sangelui deoarece prostaglandinele reduc adeziunea sangelui pe pereti, astfel încat depozitele de colesterol pe artere au mai putine sanse de a se putea dezvolta si de a crea mai tarziu blocaje arteriale.

Un studiu efectuat pe 30 de pacienti de sex masculin suferind de hipertensiune în stadiu mediu si care prezentau un nivel crescut al colesterolului a aratat o importanta reducere a LDL (a colesterolului “rau”) datorita faptului ca acestia au luat suplimente cu spirulina timp de 4 saptamani, se arata în “Nutrition Report International”, 1988, vol. 37.

Chlorella

Contine mai mult de 20 de minerale si vitamine, inclusiv complexul B, beta - caroten, vitamina C si E, fier, calciu, aproape 70% proteine si 19 din cei 22 de aminoacizi. Este cea mai importanta sursa de clorofila, care, dupa cum se stie, detoxifica ficatul, purifica bila si catalizeaza absorbtia altor elemente, inclusiv a fierului. Este totodata cea mai importanta sursa de acizi nucleici, care au un important rol în stoparea procesului de îmbatranire.

Chlorella a fost descoperita în anul 1890 de catre un om de stiinta danez, însa nu a fost utilizata pana în anii ’50, cand un japonez a adus la lumina imensele sale resurse. Studiile au aratat faptul ca cele mai importante beneficii pentru sanatate sunt produse de catre marea concentratie de clorofila si beta-caroten, precum si de peretii celulari cu o structura speciala care au neobisnuita proprietate de a atrage si lega în structura lor metalele grele, pesticidele si alte toxine si de a le elimina din organism. Totusi, aceasta calitate a peretilor celulari face Chlorella mai greu de digerat. Suplimentele cu chlorella realizate industrial sunt mai usor asimilabile, dar în acelasi timp o parte din proprietatile terapeutice sunt mai reduse.

Chlorella contine de asemenea asa-numitul “factorul de crestere Chlorella” (FCC), care ajuta la întarirea sistemului imunitar datorita îmbunatatirii activitatii celulelor T si B utilizate de organism împotriva virusilor. De asemenea, FCC stimuleaza activitatea celulelor macrofage, care distrug între altele si celulele canceroase.

FCC a fost identificat în anii 1950 si indica nivelul acizilor nucleici continuti de Chlorella; acizii nucleici ARN si ADN sunt responsabili în organism cu cresterea celulelor si repararea lor, dar, o data cu înaintarea în varsta, cantitatea acestor acizi scade din cauza stresului, poluarii si a dietei necorespunzatoare. Nucleul Chlorellei pare a fi o sursa de ARN si ADN si de aceea i se atribuie acestei alge proprietatea de a întari sistemul imunitar, afirma dr. Pitchford citand studii facute în Japonia în anii 1984- 1985 cu privire la Chlorella si la efectele sale antitumorale remarcabile.

Numita “tonicul si purificatorul verde al sangelui”, ea are efecte importante în tratamentul anemiei, precum si în stimularea regenerarii tesuturilor, accelerarea vindecarii ranilor si inhibarea dezvoltarii tumorilor.

Peretii celulari ai Chorellei sunt o importanta sursa de fibre, care, în combinatie cu clorofila, sunt foarte valoroase pentru purificarea bilei si în tratamentul constipatiei.

În urma cu cativa ani, la clubul de fotbal Villa s-a efectuat un experiment. Unor jucatori li s-a administrat Chlorella, în timp ce altora nu. Dupa o luna de tratament zilnic, rezultatele au fost semnificative. Antrenorul echipei remarca: “Jucatorii care au luat Chlorella par a avea mai multa energie si se refac mai repede dupa antrenamentele intense. Un efect neasteptat al Chorellei este si o îmbunatatire a conditiei parului si pielii jucatorilor.”

Un alt studiu efectuat în Japonia pe soareci infectati cu virusul HIV a demonstrat ca sistemul imunitar al acestora s-a îmbunatatit considerabil în momentul cand acesti soareci au fost hraniti cu Chlorella.

În sinteza

De retinut este faptul ca algele marine constituie o sursa naturala importanta de vitamine si minerale, ele ajuta digestia, stimuleaza metabolismul, scad nivelul colesterolului din sange, neutralizeaza si elimina toxinele si metalele grele din corp. Algele ajuta la încetinirea procesului de îmbatranire si în bolile degenerative. În tara noastra, aceste tipuri de microalge (Spirulina si Chlorella) se gasesc sub forma preparatelor naturale realizate de mai multi producatori între care amintim: Laboratoarele Medica, Institutul de Ecologie Aplicata, Hofigal etc.

Preparat natural de stimulare a imunitatii organismului

Ingrediente:
- echinacea 20%
- coada soricelului 25%
- alge marine verzi 25%
- radacina de brusture 30%

Plantele se macina fin cu ajutorul unei rasnite electrice, se amesteca în proportiile recomandate si se pastreaza în punga de hartie, la racoare. Acest preparat, util majoritatii persoanelor care se confrunta frecvent cu raceli, gripe, infectii etc., poate fi utilizat de 3-4 ori pe zi. Cate 1 lingurita din amestecul de pulberi se tine 15 minute sub limba dupa care se înghite cu apa. Dupa înca 15 minute se poate manca.

Principalele afectiuni în care sunt recomandate algele marine:

Adenita, afectiuni cardiace, afectiuni cutanate, afectiuni pulmonare, alergie, anemie, artrioscleroza, astenie fizica si intelectuala, celulita, constipatie, în cazurile de convalescenta, disfunctii ale sistemului imunitar, enterita, hipertensiune arteriala, îmbatranire accelerata (prematura), limfatism, obezitate, predispozitie generala la maladii, reumatism, rinofaringita, sechele în urma unor contuzii sau fracturi, tulburari circulatorii, tulburari glandulare, ca adjuvant în tratamentul virozelor si bolilor infectioase recidivante.