Anin
Plante medicinale
Denumire stiintifica: Anus incata Fam. Betulaceea.

In traditia populara: lemn usor si moale cu aceleasi intrebuintari ca si cel negru. Se folosea la prelucrarea pieilor de opinci. Coaja arinului alb sau negru se folosea la vopsit in negru, lana si panura, fire pentru alte tesaturi.
Frunzele se puneau la rani si taieturi, in contra oparelilor si transpiratiei picioarelor.
Compozitie chimica: contine mai ales in coaja tanin si coloranti.
Folosire: se foloseste foarte rar doar in diaree cand se ia o lingura de coaja care se fierbe la 250 ml apa timp de 15 minute, dupa care se strecoara. Se mai poate de asemenea folosi extern tot un decoct mai concentrat.
Se utilizeaza la: amigdalita, arsuri, boli de piele, diaree, eczeme zemuinde, erizipel, gingivite, rani, stomatite, taieturi, transpiratie excesiva, ulcere cronice de piele.
Preparare: 1 lingurita de frunze sau coaja se pun la 250 ml apa. Se fierb timp de 5 minute, apoi se strecoara. La tratamentele interne se pot lua 2 ceaiuri pe zi. Pentru extern se va folosi cantitate dubla de planta.
Se poate folosi la diferite hemoragii punand praf de planta macinata fin cu rasnita de cafea. Se pune pe rana direct. Anin negru
Denumire stiintifica: Alnus glutinoasa Fam. Betulaceea.
In traditia populara:
lemn usor moale, putin durabil pretuit pentru furnire si constructii sub apa. Scoarta se folosea peste tot pentru colorare in negru.
Frunzele crude se puneau pe taieturi, cu cele palite in foc se oblojeau ranile, iar pisate si amestecate cu sare se puneau pe paducei. In tinutul Sucevei trei bolnavi de gusa rodeau imprejur coaja de pe trei arini, in ziua de vinerea seaca.
Scoarta de arin negru se punea pisata cu faina pe bube rele. Se mai faceau bai contra transpiratiei picioarelor si a reumatismului.
In unele parti se puneau in pat ca sa doarma bolnavul de reumatism pe ele, se schimbau mereu, timp de cateva saptamani. Se mai intrebuinta coaja contra durerilor de masele. Ceaiul din muguri se lua contra durerilor de stomac, iar decoctul ametilor contra diareei.
Se foloseste extrem de rar si doar in sate tot pentru afectiunile folosite traditional
Actiune farmaceutica: se folosesc scoarta, mugurii, frunzele. Sunt un tonic amar, antiseptice, dezinfectante, sudorific, astringent, antidiareic, cicatrizant, hemostatic, etc.
Se foloseste la urmatoarele afectiuni: afectiuni gastrice cu hemoragii chiar, afectiuni dermatologice, diaree, dureri stomacale, enterite, febra, hemoragii usoare, leucoree, oprirea secretiei de lapte, reumatism, transpiratii abundente, stomatite, ulceratii.
Preparare:
In cazul in care optati pentru acest preparat este foarte simplu, pentru ca aceasta firma va ofera si detaliile de administrare, pe care va trebui sa le respectati.
