Suplimentele vitaminice maresc riscul de deces
De evitat
Suplimentele vitaminice sintetice consumate zilnic de milioane de oameni „pentru sănătate“ măresc riscul de deces, concluzionează un nou studiu efectuat de savanţi danezi. Acest studiu a fost publicat în Journal of the American Medical Association. Echipa internaţională de cercetători condusă de Dr Goran Bjelakovic (de la Copenhagen University Hospital, Danemarca) a revăzut studiile publicate înainte de 2005 cu privire la beta-caroten, vitamina A, vitamine E, vitamina C şi seleniu.
Suplimenţii alimentari sintetici sunt comercializaţi ca antioxidanţi, iar oamenii îi iau în speranţa (naivă, dar mult întărită de reclamele mirobolante) că ei le vor îmbunătăţi sănătatea şi îi vor proteja împotriva unor boli precum cele de inimă sau cancer, prin eliminarea radicalilor liberi care cauzează „stres de oxidare“, dăunează celulelor şi le distrug.
Antioxidanţii sunt de asemenea cumpăraţi ca produse anti-îmbătrânire, pentru că se afirmă în nenumărate reclame că ei încetinesc procesul de îmbătrânire.
Unele studii au indicat că antioxidanţii sintetici sunt benefici pentru sănătate, în vreme ce altele, mai ales studii clinice de anvergură, au concluzionat că ei nu au efectele pretinse de producători asupra sănătăţii, iar în cazul consumului în exces pot fi chiar dăunători.
În acest studiu, Dr. Bjelakovic şi colegii săi au efectuat o meta-analiză a cercetărilor şi studiilor publicate înainte de octombrie 2005.
Meta-analiza este o metodă ştiinţifică de a tria materialele publicate pe baza unui criteriu de calitate care ia în calcul un număr de criterii de siguranţă precum potenţialul de fraudare intenţionată. Apoi, materialele care corespund acestui standard de calitate sunt supuse unui proces statistic, pentru a se stabili dacă ele fac afirmaţii cu adevărat demne de încredere.
„Cernerea“ se poate efectua pe mai multe niveluri, cu fiecare dintre ele crescând indicele de încredere. Metoda folosită în acest caz a fost elaborată de Cochrane Collaboration, un grup de 6.000 de specialişti în domeniul sănătăţii care efectuează analize ale studiilor biomedicale şi ale altor proiecte de cercetare.
Au fost examinate 815 studii, dintre care doar 68 au trecut de primul nivel al standardului de calitate. La acest nivel, rezultatele au fost neconcludente. Suplimentele păreau să nu aibă nici un efect asupra riscului de deces.
S-a revenit şi au fost eliminate încă 21 de studii, fiind păstrate numai acelea care prezentau coeficient foarte scăzut de eroare intenţionată. Aceasta a constituit următorul nivel al standardului de calitate.
La acest nivel, rezultatele meta-analizei erau cu totul diferite.
Luată separat, vitamina A măreşte riscul decesului cu 16%, beta carotenul cu 7%, ar vitamina E cu 4%. Rezultatele pentru vitamina C nu erau atât de clare, dar luând în considerare cele mai bune studii, a rezultat că aceasta creşte riscul de deces cu 6%, luată separat sau în combinaţie cu alţi suplimenţi.
Concluzia generală a studiului a fost că cercetările de cea mai bună calitate indică o creştere a risului mortalităţii în cazul consumului de beta caroten, vitamina A şi vitamina E, dar în cazul vitaminei C şi al seleniumului, sunt necesare şi alte studii.
Un purtător de cuvânt al industriei suplimenţilor nutritivi a pretins că cercetarea a fost alterată prin faptul că includea studii pe persoane care erau deja bolnave (ori, tocmai acesta este un argument de bun-simţ că cercetarea a fost mai mult decât semnificativă şi corectă).
Cercetătorii au afirmat că există mai multe motive potenţiale pentru aceste rezultate. Unul este acela că radicalii liberi, despre care se credea anterior că ar cauza oxidarea, sunt mai degrabă un produs secundar, decât cauza bolilor. Altul este că ei ar putea juca un rol important în cadrul sistemului imunitar, astfel că eliminarea lor ar fi contraproductivă.
Cercetătorii au subliniat că studiile pe care ei le-au examinat se refereau doar la suplimenţi sintetici, astfel că observaţiile şi concluziile lor nu se aplică la antioxidanţii naturali, precum cei ce se găsesc în fructe şi în legume. Ei au adăugat că acest studiu este important din motive de sănătate publică, deoarece între 10 şi 20 % din populaţia Europei şi a Americii de Nord consumă suplimenţi alimentari.
Nutriţioniştii afirmă că cea mai bună cale de a e proteja sănătatea este nu consumarea suplimenţilor alimentari sintetici, care nici măcar nu se asimilează corespunzător, ci o dietă echilibrată, cu destule legume cât mai puţin chimizate, fructe prospete şi seminţe, pentru a avea un aport suficient de vitamine naturale, cu adevărat asimilabile.
SURSĂ
"Mortality in Randomized Trials of Antioxidant Supplements for Primary and Secondary Prevention; Systematic Review and Meta-analysis."
Goran Bjelakovic, Dimitrinka Nikolova, Lise Lotte Gluud, Rosa G. Simonetti, and Christian Gluud.
JAMA 2007;297:842-857.
Suplimenţii alimentari sintetici sunt comercializaţi ca antioxidanţi, iar oamenii îi iau în speranţa (naivă, dar mult întărită de reclamele mirobolante) că ei le vor îmbunătăţi sănătatea şi îi vor proteja împotriva unor boli precum cele de inimă sau cancer, prin eliminarea radicalilor liberi care cauzează „stres de oxidare“, dăunează celulelor şi le distrug.
Antioxidanţii sunt de asemenea cumpăraţi ca produse anti-îmbătrânire, pentru că se afirmă în nenumărate reclame că ei încetinesc procesul de îmbătrânire.
Unele studii au indicat că antioxidanţii sintetici sunt benefici pentru sănătate, în vreme ce altele, mai ales studii clinice de anvergură, au concluzionat că ei nu au efectele pretinse de producători asupra sănătăţii, iar în cazul consumului în exces pot fi chiar dăunători.
În acest studiu, Dr. Bjelakovic şi colegii săi au efectuat o meta-analiză a cercetărilor şi studiilor publicate înainte de octombrie 2005.
Meta-analiza este o metodă ştiinţifică de a tria materialele publicate pe baza unui criteriu de calitate care ia în calcul un număr de criterii de siguranţă precum potenţialul de fraudare intenţionată. Apoi, materialele care corespund acestui standard de calitate sunt supuse unui proces statistic, pentru a se stabili dacă ele fac afirmaţii cu adevărat demne de încredere.
„Cernerea“ se poate efectua pe mai multe niveluri, cu fiecare dintre ele crescând indicele de încredere. Metoda folosită în acest caz a fost elaborată de Cochrane Collaboration, un grup de 6.000 de specialişti în domeniul sănătăţii care efectuează analize ale studiilor biomedicale şi ale altor proiecte de cercetare.
Au fost examinate 815 studii, dintre care doar 68 au trecut de primul nivel al standardului de calitate. La acest nivel, rezultatele au fost neconcludente. Suplimentele păreau să nu aibă nici un efect asupra riscului de deces.
S-a revenit şi au fost eliminate încă 21 de studii, fiind păstrate numai acelea care prezentau coeficient foarte scăzut de eroare intenţionată. Aceasta a constituit următorul nivel al standardului de calitate.
La acest nivel, rezultatele meta-analizei erau cu totul diferite.
Luată separat, vitamina A măreşte riscul decesului cu 16%, beta carotenul cu 7%, ar vitamina E cu 4%. Rezultatele pentru vitamina C nu erau atât de clare, dar luând în considerare cele mai bune studii, a rezultat că aceasta creşte riscul de deces cu 6%, luată separat sau în combinaţie cu alţi suplimenţi.
Concluzia generală a studiului a fost că cercetările de cea mai bună calitate indică o creştere a risului mortalităţii în cazul consumului de beta caroten, vitamina A şi vitamina E, dar în cazul vitaminei C şi al seleniumului, sunt necesare şi alte studii.
Un purtător de cuvânt al industriei suplimenţilor nutritivi a pretins că cercetarea a fost alterată prin faptul că includea studii pe persoane care erau deja bolnave (ori, tocmai acesta este un argument de bun-simţ că cercetarea a fost mai mult decât semnificativă şi corectă).
Cercetătorii au afirmat că există mai multe motive potenţiale pentru aceste rezultate. Unul este acela că radicalii liberi, despre care se credea anterior că ar cauza oxidarea, sunt mai degrabă un produs secundar, decât cauza bolilor. Altul este că ei ar putea juca un rol important în cadrul sistemului imunitar, astfel că eliminarea lor ar fi contraproductivă.
Cercetătorii au subliniat că studiile pe care ei le-au examinat se refereau doar la suplimenţi sintetici, astfel că observaţiile şi concluziile lor nu se aplică la antioxidanţii naturali, precum cei ce se găsesc în fructe şi în legume. Ei au adăugat că acest studiu este important din motive de sănătate publică, deoarece între 10 şi 20 % din populaţia Europei şi a Americii de Nord consumă suplimenţi alimentari.
Nutriţioniştii afirmă că cea mai bună cale de a e proteja sănătatea este nu consumarea suplimenţilor alimentari sintetici, care nici măcar nu se asimilează corespunzător, ci o dietă echilibrată, cu destule legume cât mai puţin chimizate, fructe prospete şi seminţe, pentru a avea un aport suficient de vitamine naturale, cu adevărat asimilabile.
SURSĂ
"Mortality in Randomized Trials of Antioxidant Supplements for Primary and Secondary Prevention; Systematic Review and Meta-analysis."
Goran Bjelakovic, Dimitrinka Nikolova, Lise Lotte Gluud, Rosa G. Simonetti, and Christian Gluud.
JAMA 2007;297:842-857.
sursa: ecolife.ro