Stresul poate fi depasit
Sanatate
Ce este stresul? Este starea pe care o ai atunci cand trebuie sa tii un discurs intr-o sala plina de oameni, atunci cand realizezi ca totusi nu ti-ai pierdut cheile, atunci cand afli ca cineva drag a murit sau ca tocmai ai castigat la loterie. In timp ce unele evenimente produc mai mult stres decat altele, reactia corpului la ele este destul de asemanatoare. Invatand sa controlam stresul, ne putem imbunatati viata sociala, dar mai ales cea interioara. Odata ce acceptam ca stresul este o parte inevitabila a vietii noastre si ca ne poate fi chiar benefic (in sensul ca mentine organismul intr-o continua stare de atentie si de adaptare la mediul inconjurator), putem invata cum sa ii facem fata cat mai bine, putem invata cum sa fim intotdeauna fericiti fara a depinde de influentele exterioare.

Punctul de vedere stiintific
Medical vorbind, stresul este definit drept o reactie de adaptare a organismului uman provocata de un factor de mediu. E de la sine inteles ca pot actiona si mai multi factori deodata, ceea ce e creeaza efecte mai complexe. Termenul de stres a fost introdus de biologul canadian Hans Selye in lucrarile sale despre adaptarea organismului uman in plan biologic, psihic, mental, etc. Selye a descris pe larg, prin intermediul mecanismelor neuroendocrine, sindromul general de adaptare, care consta in raspunsul pe care organismul il da agresiunii interioare sau exterioare. Astfel, exista trei faze fizice de adaptare la stres:
1. faza de alarma - in aceasta faza are loc mobilizarea mecanismelor auxiliare pentru mentinerea vietii, se produce o crestere a secretiei hormonale (adrenalina mai ales), care produce o constrictie a vaselor de sange;
2. o faza de rezistenta - in care constrictia vaselor de sange are tendinta sa se permanentizeze, dar corpul nu face fata necesarului hormonal si se ajunge astfel in faza a treia,
3. faza de epuizare, cand apare boala.
Procesul adaptarii poate deveni el insusi cauza de boala, atunci cand are stresul are o actiune indelungata, necontrolata (in acest caz devine stres cronic), sau stresul poate fi suspendat complet daca organismul este viguros din punct de vedere fizic si psiho-mental. De exemplu, se considera ca hipertensiunea arteriala, bolile degenerative ale varstei a treia, ulcerul gastro-duodenal sunt boli a caror aparitie se datoreaza stresului cronic.
Din punctul de vedere al factorilor determinanti, exista doua forme de stres: cel somato-psihic si cel psiho-somatic. In prima situatie, stresul actioneaza mai intai la nivel corporal si poate duce la suferinte psihice ulterioare (de exemplu caldura excesiva, frigul, alimentatia neadecvata, obiecte contondente, agresiuni bacteriene, virale, parazitare, etc.). In al doilea caz, emotiile sunt cele care afecteaza fiinta umana, iar aceste agresiuni psihice duc, in cazul nerezolvarii lor, la boli psiho-somatice sau chiar organice (de exemplu frica, frustrarile, suspiciunile, izolarea, singuratatea, absenta iubirii, surmenajul, oboseala, etc.)
Stresul poate fi asemanat cu tensionarea unei corzi de vioara: daca nu e tensionata adecvat produce un sunet sec si aspru, daca este tensionata prea mult produce un sunet strident si deranjant. In schimb, tensionarea adecvata poate produce sunete incantatoare. Stresul este un stimul important al existentei noastre in sensul ca, la cote mici si medii, are efecte benefice. Va amintiti cat de vioi, dinamici si reimprospatati v-ati simtit dupa ce ati tras un loz castigator, dupa un film cu suspans, dupa o alergare prin ploaie sau dupa emotia revederii fiintei iubite.
De asemenea, conteaza si modul in care noi receptam stresul: ca o suprasolicitare, care poate fi acceptata pe termen scurt, dar care pe termen lung duce la fenomene morbide, sau ca o subsolicitare prin monotonie, lipsa de informatie, etc, ceea ce impiedica individul sa isi manifeste totalitatea posibilitatilor de expresie. In alte cazuri, ambiguitatea stimulilor sau exprimarea contradictorie duce la frustrare sau chiar la boala.
Semnale de alarma
Exista numeroase semne ale instalarii stresului sau, mai bine zis, ale cronicizarii lui: scaderea placerii de a trai, a poftei de viata, a creativitatii si a productivitatii in munca; exista o tendinta catre consumul de alcool, tutun, cafea sau bauturi bogate in cofeina (diverse forme de Coca-cola), oamenii au tendinta sa se izoleze, devin sedentari, nu mai comunica, se supraalimenteaza – excesele fiind dintre cele daunatoare: carne, grasimi animale, produse zaharoase suprarafinate, alimente bogate in aditivi de gust. Pot aparea, de asemenea, si semne fizice: dureri cu diverse localizari (inima, stomac, cap, etc.), insomnie sau somn greu prelungit, anxietate sau manie.
“Stresul face parte din experientele noastre de zi cu zi. El este reactia fireasca a organismului la orice stimul exterior sau interior.” Hans Seyle, “Stresul in sanatate si in boala”
Sapte pasi pentru combaterea stresului
1. Dati organismului suficient timp sa se refaca prin odihna. Culcati-va la ore „rezonabile“. Se stie ca somnul intre orele 22.30 – 4 este cel mai odihnitor. Invatati si aplicati zilnic diferite procedee de relaxare a intregului corp.
2. Evitati sedentarismul. Practicati zilnic cateva exercitii de gimnastica. In fiecare saptamana urmariti sa faceti o plimbare in natura, fiind cunoscut ca revenirea in natura este unul dintre cele mai eficiente remedii anti-stres. Nu ignorati concediile, vacantele care uneori lipsesc cu desavarsire. Fructificati din plin timpul liber si bucurati-va de soare, de aerul proaspat si de apa regeneratoare, chiar daca ajungeti numai pana in parcul orasului si nu pe un varf de munte sau pe plaja marii.
3. Extrem de important este si modul in care va hraniti. Urmariti, pe cat posibil, sa luati masa la ore fixe; astfel corpul invata cand si cum trebuie sa se pregateasca pentru procesul digestiei. In acest mod, absorbtia hranei este optima si veti avea mult mai multa energie pe care sa o folositi pentru succesul actiunilor dvs. Atunci cand mancati, evitati privitul la televizor, discutiile in contradictoriu sau despre greutatile vietii. Concentrati-va asupra actiunii de a manca, in felul acesta energia alimentelor va fi mult mai usor si mai bine asimilata.
4. Eliminati din dieta dvs. cafeaua, alcoolul, bauturile carbogazoase (de tip cola), supele din plic (contin in mare parte aditivi alimentari), evitati carnea si grasimile animale, consumati multe legume si fructe. Renuntati la fumat.
5. Gandirea pozitiva imbunatateste sanatatea si diminueaza considerabil stresul. Persoanele optimiste au un nivel mai ridicat de limfocite T care le regleaza sistemul imunitar si de granulocite care ii apara impotriva infectiilor virale si a unor tipuri de cancer. Optimistii privesc in general evenimentele ca fiind mai putin stresante si au mai putine stari de anxietate si de depresie. De asemenea, rasul reduce nivelul hormonilor de stres.
6. Deschideti-va sufletul cu iubire si intelegere catre cei din jur. Urmarind sa fiti intotdeauna bine dispus si atent cu cei din jur, indiferent ca sunt cei din familie, colegii de serviciu sau necunoscuti de pe strada. O persoana tonica, plina de viata, cu putere de munca, vesela, cu simtul umorului, traind mereu starea de pace interioara, are mai mult succes si este intotdeauna cautata de cei din jurul ei. Controlati starile neplacute de manie, gelozie, frustrare, etc. prin iubire.
7. Acordati-va zilnic cateva minute de intimitate cu propriul suflet, cu propria inima. In liniste, eliminati preocuparile si gandurile legate de „restul lumii“, analizati-va profund starile pe care le-ati avut, modul in care ati actionat si propuneti-va sa fiti mai bun, mai atent, mai iubitor, mai intelept. Cautati sa aduceti armonia in propria viata si in cea a fiintelor care va inconjoara printr-o atitudine interioara plina de pace, intelegere si fericire. Lumea nu se termina cand se termina viata noastra pe acest pamant, dar atat timp cat traim, putem sa o facem mai frumoasa. Un sfant afirma: „Unii oameni traiesc ca ingerii. Si tu, de ce nu?“
articol preluat din revista de naturism si spiritualitate "Elixirium", aparuta la editura Kamala