Principiul combinarii corecte a alimentelor

Digestia

Este bine ştiut că aproximativ 70% din energia consumată de digestie este de natură nervoasă. Nu vă simţiţi somnoros după masă? Asta se întâmplă tocmai pentru că toate energiile noastre sunt concentrate în digestia alimentelor ingerate. Digestia cheltuie la fel de multă energie ca alergarea, înotul sau mersul cu bicicleta.


Stomacul omului nu este „proiectat” de natură să digere mai mult de o mâncare concentrată odată. Orice mâncare care nu este fruct sau vegetală crudă este mâncare concentrată.

Fiecare specie de mamifere are un tip specific de digestie adaptat biologic unui anumit tip de hrană. Pe această planetă există mamifere carnivore, ierbivore, fructivore, graminivore, omnivore. Există discuţii privitoare la tipul de sistem digestiv pe care îl are omul, însă un lucru e sigur: oamenii nu posedă TOATE aceste tipuri diferite de sisteme digestive. Cu toate acestea, noi ne alimentăm precum un leu, o girafă, un porc, un cal şi o maimuţă. Şi nu numai că adoptăm diferitele diete ale tuturor acestor animale, dar o facem în cursul unei singure mese.

Combinaţiile de mâncăruri incompatibile NU sunt în interesul sănătăţii noastre şi nu ne vor furniza energia de care avem nevoie, forma bună sau deosebită la care aspirăm sau corpul suplu şi armonios la care visăm. Aceste combinaţii ne vor consuma din energie sau chiar ne vor distruge şi bruma de energie pe care o mai avem.

Piatra de temelie a unei sănătăţi înfloritoare este purificarea de toxinele care apar în mod continuu în organism. Problema este că procesul purificării este condiţionat de energia pe care o avem la dispoziţie, ori combinarea nepotrivită a alimentelor în stomac constituie motivul unei veritabile „crize” de energie.

Proteinele sunt digerate în mediu acid iar amidonul nu se digeră în sucul gastric acid, ci într-un mediu alcalin. Astfel, cele două tipuri diferite de alimente - cele bogate în proteine şi cele bogate în amidon - se împiedică reciproc să fie digerate. În acest fel, mâncarea stă un timp mai îndelungat în stomac. Nutrienţii din ea se pierd; şi totul cu o cheltuială enormă de energie. Apoi, această mâncare alterată ajunge în intestine. În stomac stă 8 ore, iar în intestine de la 20 la 40 ore! Imaginaţi-vă 10 m de intestine având de luptat cu această mâncare stricată. De ceea suntem atât de obosiţi după o masă grea.

Un grup de cercetători au arătat că proteinele şi carbohidraţii asimilaţi la aceeaşi masă întârzie sau chiar împiedică digestia. Ei au ajuns la o concluzie: dacă mâncarea este corect combinată, ea este integral descompusă, absorbită şi folosită de corp foarte rapid. În fecale nu va apărea hrană nedigerată.

Principiul combinării corecte a alimentelor a apărut deci pentru a satisface următoarele cerinţe:
- nu dorim să ne consumăm energia inutil;
- nu vrem ca mâncarea să stea un timp îndelungat în stomac să putrezească.

Ceea ce vrem cu adevărat este ca mâncarea să fie digerată într-un timp cât mai scurt (3 ore) fără să putrezească, fără să fermenteze, fără să producă gaze, arsuri, indigestie acidă şi fără să fie nevoie să luăm medicamente după aceea. Vrem ca hrana să treacă repede şi eficient prin intestine şi să nu constituie o sursă de intoxicare pentru organism.

Pentru a satisface aceste cerinţe trebuie să ne hrănim cu un singur aliment concentrat la o masă. Nu trebuie să credem astfel că vom muri de foame. Există anumite condiţionări fiziologice ale organismului uman şi este înţelept ca ele să fie respectate.

Există o cale simplă de evitare a întregii probleme. Dacă dorim să mâncăm brânză, este bine să fim conştienţi că aceasta ar trebui să fie singura hrană concentrată la acea masă. Adică să nu mai adăugăm alte alimente concentrate pe lângă cel pe care-l avem deja. Nici cartofi, orez sau pâine, ci o hrană cu un procent mare de apă, adică legume. Să nu uităm: cu cât fierbem mai mult legumele, cu atât viaţa şi aportul de apă din ele scade.

Exemple:
- Dacă mâncăm brânză, putem să o mâncăm cu salată, nu trebuie să o combinăm cu cartofi, orez, pâine. Legumele verzi se digeră în orice fel de combinaţie. Dacă gătim legumele pentru a le mânca cu brânză, consumăm şi o salată de crudităţi împreună cu această mâncare.
- Dacă mâncăm cartofi copţi cu unt, împreună cu ei putem mânca dovlecei, fasole verde dar şi salată. Ca regulă, să reţinem: putem mânca amidonoase (cartofi, orez, fasole verde, paste făinoase, mazăre) cu legume gătite (dovlecei, morcovi, conopidă, ţelină, varză, vinete, usturoi, fasole verde) DAR ŞI CU SALATĂ. Dacă dorim să mâncăm brânză cu salată, nu trebuie să folosim pâine.

Animalele din natură, care se bucură de o sănătate mult mai bună ca a omului, nu combină alimentele incorect; ele mănâncă o mâncare odată. Spre deosebire de animale, noi mâncăm tot ce ne cade in mână, înclusiv pe ele.

[…] Unde ne-au dus actualele obiceiuri alimentare? La supragreutate, boli de stomac, ficat, rinichi, tensiune, boli de inimă, cancer.

Bibliografie:
Catrina, Nicolae, Din tainele alimentaţiei lacto-vegetariene, Editura  Shakti, Iaşi, 1994