Patrunjelul, o sursa sigura de sanatate

Încă din Antichitate pătrunjelul era apreciat pentru calităţile sale tămăduitoare, fiind folosit împotriva epilepsiei, a bolilor de rinichi şi a muşcăturilor de şerpi şi scorpioni. Astăzi, acestei plante îi sunt atribuite reale calităţi alimentare, medicinale şi condimentare.

Fitoterapeuţii susţin că pătrunjelul reprezintă o veritabilă colecţie de vitamine, minerale şi alte principii active, cu proprietăţi terapeutice remarcabile.

Frunzele verzi sunt bogate în clorofilă şi în vitaminele C (în cantitate de 240 mg la 100 g frunze, de 4 ori mai mult decât în portocale), B (vitamina B12 are mare importanţă în prevenirea cancerelor, a unor boli cerebrale şi în menţinerea sarcinii) şi A.

Efectele terapeutice ale pătrunjelului sunt legate şi de conţinutul în proteine, enzime, ulei eteric, histidină – un aminoacid care frânează dezvoltarea tumorilor, un colorant numit apeină, precum şi conţinutul ridicat în săruri minerale (Fe, Ca, K, P, Mg, Cu, I). Proteinele din 100 g frunze depăşeşte conţinutul existent în două ouă.

Proprietăţile terapeutice ale acestei plante sunt evidente la nivelul tuturor organelor (digestive, respiratorii, cardiace, reno-genitale şi metabolice generale):

- stomahice, depurative, antitoxice, antiinfecţioase, antiseptice, vermifuge;

- stimulente generale, nervoase şi ale fibrelor musculare netede, antialergice;

- hipotensive şi vasodilatatoare;

- antitumorale şi antioxidante;

- antiastmatice, diuretice;

- antianemice, antiscorbutice, purificatoare, antirahitice, tonice şi aperitive.

Forme de utilizare:

- cura de frunze proaspete (40 g pe zi) are efect în combaterea tumorilor maligne la creier, plămâni, ficat şi rinichi. Anulează reacţiile negative ale alcoolismului şi tabagismului, dezintoxică organismul şi îndepărtează mirosul neplăcut al gurii după consumul de vin, tutun şi usturoi;

- salata de frunze proaspete, amestecate cu puţin ulei de măsline şi zeamă de lămâie, se consumă într-o cură de 2 săptămâni pentru efecte tonice şi revigorante;

- sucul proaspăt din frunze şi rădăcini se consumă zilnic câte 50-200 ml, diluat cu puţină apă, pentru a combate litiaza renală şi biliară şi pentru revigorarea organismelor debilitate;

- uleiul eteric din seminţe (câteva picături pe zahăr) este eficient contra durerilor renale şi biliare, colici intestinale, litiază, balonări intestinale şi edeme renale şi cardiace la nivelul membrelor inferioare;

- extern se folosesc cataplasme din frunze proaspete strivite, cu efecte antiseptice şi cicatrizante în vindecarea rănilor, plăgilor, pistruilor, echimozelor, purpura trombocitopenică şi înţepăturilor de insecte.

Reţete naturiste pe bază de rădăcini de pătrunjel

DECOCT din rădăcini de pătrunjel: rădăcinile, preparate sub formă de fiertură (2 linguriţe rădăcini rase la 250 ml apă), se consumă câte 2-3 căni pe zi, într-o cură de o lună, pentru eliminarea pietrelor şi nisipului din rinichi şi bilă, combaterea edemelor şi a obezităţii, prin eliminarea excesului de lichide şi toxine din corp, îmbunătăţirea digestiei şi stimularea creşterii părului.

SUPA LUI HIPPOCRATE: rădăcinile de pătrunjel, amestecate cu păstârnac, ţelină, morcovi, cartofi, tomate, ceapă şi usturoi sunt materiile prime pentru prepararea “Supei lui Hippocrate”. Toate aceste legume se fierb 2-3 ore la foc domol, se pasează prin sită de inox, realizând un aliment uşor asimilabil, recomandat bolnavilor de cancer (nu se folosesc vasele din aluminiu şi nici “oala sub presiune”).

Pătrunjelul, o veritabilă colecţie de vitamine

Pătrunjelul este planta legumicolă care nu lipseşte din nici o grădină, fiind mult consumată ca specie alimentară, medicinală şi condimentară. Se poate spune că pătrunjelul este o veritabilă colecţie de vitamine, minerale şi alte principii active, cu proprietăţi terapeutice remarcabile.

Frunzele verzi sunt bogate în clorofilă şi în vitaminele C, B şi A. De remarcat că frunzele de pătrunjel au vitamina C în cantitate de 240 mg la 100 g frunze, de 4 ori mai mult decât în portocale. Vitamina B12 are mare importanţă în prevenirea cancerelor, a unor boli cerebrale, în fertilitate şi în menţinerea sarcinii.

Efectele terapeutice ale pătrunjelului sunt legate şi de conţinutul în proteine, enzime, ulei eteric, histidină, un aminoacid care frânează dezvoltarea tumorilor, un colorant numit apeină (glicozid al apigeninei), precum şi de conţinutul ridicat în săruri minerale (Fe, Ca, K, P, Mg, Cu, I). Proteinele din 100 g frunze depăşesc conţinutul existent în două ouă.

Acţiuni terapeutice specifice

La nivelul aparatului digestiv, pătrunjelul are efecte favorabile în steatoza hepatică, hepatită cronică, atonia vezicii biliare, intoxicaţii cu exces de alcool, tutun şi cafea, înlăturarea mirosului neplăcut al gurii, paraziţi intestinali, lipsa poftei de mâncare.

În afecţiunile renale-genitale acţionează prin combaterea litiazei renale, a edemelor renale, stimularea eliminării urinei, a ureei şi a acidului uric, vindecarea menstrelor dureroase, a sindromului pre-men-strual, reglarea ciclului men-strual şi vindecarea adenomului de prostată.

În sistemul nervos intervine în caz de depresie psihică, stări de nervozitate, iritabilitate ex-cesivă, astenie, nevralgii, con-valescenţă.

La nivelul aparatului respirator, pătrunjelul are efecte favorabile în tuberculoză, dureri în piept, astm bronşic, febră, hidropizie, stimularea expectoraţiei şi eliminarea substanţelor nocive din plămâni şi bronhii.

În desfăşurarea proceselor metabolice generale se constată rolul pătrunjelului (frunze, rădăcini, seminţe) în intensificarea activităţii sistemului imunitar şi a rezistenţei organismului la infecţii, distrugerea radicalilor liberi implicaţi în declanşarea cancerelor, tulburări în circulaţia sângelui, anularea tulburărilor de creştere la copii, rahitism şi anemie cronică.

Foarte importante sunt efectele în combaterea tumorilor canceroase, în cardiopatie ischemică şi arterită, reumatism şi gută (prin limitarea proceselor inflamatorii).

În tratamente externe, pătrunjelul are eficienţă în combaterea unor afecţiuni dermatice (plăgi, pistrui, contuzii, înţepături de insecte) şi în înfrumuseţarea culorii părului.

Atenţie! La un consum în exces, pot fi declanşate unele deranjamente digestive şi excitaţii nervoase, mai ales la femei gravide sau care alăptează, întrucât ar stimula contracţiile uterine care duc la avort posibil sau ar diminua secreţia lactică. De aceea, consumul raţional se limitează la 200 ml suc pentru adulţi şi 60 ml pentru copii, eventual amestecat cu alte sucuri de legume sau diluat cu puţină apă.

Cura cu frunze ajută la tonifierea organismului

Frunzele proaspete servesc la ornarea salatelor şi a meselor festive. Mestecând frunze înainte de mese se stimulează pofta de mâncare, se previne greaţa şi stările de vomă. O cură de frunze proaspete (40 g pe zi) are efect în combaterea tumorilor maligne la creier, plămâni, ficat şi rinichi, anulează reacţiile negative ale alcoolismului şi tabagismului, dezintoxică organismul şi îndepărtează mirosul neplăcut al gurii după consumul de vin, tutun şi usturoi.

Salata de frunze proaspete, amestecate cu puţin ulei de măsline şi zeamă de lămâie, se consumă într-o cură de două săptămâni pentru efecte tonice şi revigorante.

Decoctul din 50 g frunze de pătrunjel, cu coajă de portocale şi de grepfrut se fierbe într-un litru de apă până se reduce volumul la jumătate, se îndulceşte şi se consumă dimineaţa, pe stomacul gol, contra beţiei.

Sucul proaspăt din frunze şi rădăcini se consumă zilnic câte 50-200 ml, diluat cu puţină apă, pentru a combate litiaza renală şi biliară, menstruaţiile neregulate şi dureroase şi revigorarea organismelor debilitate.

Decoctul din rădăcini, eficient în eliminarea calculilor renali

Rădăcinile, preparate sub formă de fiertură (decoct din două linguriţe rădăcini rase la 250 ml apă), se consumă câte 2-3 căni pe zi, într-o cură de o lună, pentru eliminarea pietrelor şi nisipului din rinichi şi bilă, combaterea edemelor şi a obezităţii prin eliminarea excesului de lichide şi toxine din corp, îmbunătăţirea digestiei şi stimularea creşterii părului.

Rădăcinile de pătrunjel, amestecate cu păstârnac, ţelină, morcovi, cartofi, tomate, ceapă şi usturoi sunt materiile prime pentru prepararea “supei lui Hipocrate”, se fierbe 2-3 ore la foc domol, se pasează prin sită de inox, realizând un aliment uşor asimilabil, recomandat bolnavilor de cancer (nu se folosesc vasele din aluminiu şi nici “oala sub presiune”).

Seminţele de pătrunjel, eficiente în cazul durerilor renale

Seminţele se folosesc sub formă de infuzie (1-2 linguriţe la 250 ml apă clocotită), pentru efectul diuretic şi combaterea balonărilor.

Uleiul eteric din seminţe (câteva picături pe zahăr) este eficient contra durerilor menstruale, renale şi biliare, colici intestinale, litiază, balonări intestinale şi edeme renale şi cardiace la nivelul membrelor in-ferioare.

Pătrunjelul proaspăt nu trebuie să lipsească din dieta bolnavilor de litiază biliară

Ce regim alimentar trebuie să urmeze bolnavii de litiază biliară?

În zilele cu crize dureroase se recomandă o cură cu sucuri naturale de legume (morcov, ţelină, sfeclă roşie), sucuri nefermentate din fructe (mere, prune, struguri, portocale, lămâi, căpşuni, fragi, agrişe, afine), consumate imediat după preparare, precum şi ceaiuri medicinale îndulcite cu miere de albine.

După încetarea crizelor, se introduc în alimentaţie produse lactate (lapte dulce, iaurt, brânză proaspătă de vaci, caş dulce, urdă, telemea desărată, smântână). Sunt uşor suportate supele de zarzavat (cu cartofi, morcov, varză, pătrunjel), supele cu zdrenţe de ou şi făină, legume verzi fierte, salate de legume (lăptucă, spanac, pătrunjel, ardei gras, tomate, varză), carne de peşte slab (păstrăv, ştiucă, lin, liban, şalău, cod), rasol de vită slabă sau de pasăre fără piele, omletă din albuş.

În alimentaţia curentă este indicată o suplimentare de fructe proaspete (mere, vişine, căpşuni, zmeură), luate în cure de 7-10 zile consecutiv sau sucuri din fructe (mere, lămâi). Bolnavul va mesteca bine alimentele, reducând astfel efortul de digerare a hranei şi activitatea secretorie a ficatului.

Dintre legume este bine să nu lipsească pătrunjelul proaspăt, consumat dimineaţa, pe stomacul gol, şi la fiecare masă. De asemenea, sunt eficiente tomatele servite în salate sau sucuri, ridichile negre şi seminţele de pepene verde pisate (1-2 linguri pe zi).

La masă se serveşte pâine prăjită, mămăligă, orez, budinci şi papanaşi.

Sunt interzise carnea grasă, grăsimile animale, mezelurile, afumăturile, conservele, excesul de sare, cafea, cacao, ciocolată, îngheţate, băuturi alcoolice tari şi unele băuturi răcoritoare (coca-cola, pepsi-cola).
Sursa: http://www.ziarullumina.ro/articole;2029;1;73659;0;Patrunjelul-o-sursa-sigura-de-sanatate.html