Necesitatile energetice in alimentatia omului

Scrierile ayurvedice formuleaza cateva intrebari de mare interes pentru modul in care alimentatia influenteaza starea de sanatate a omului: "Care sunt factorii care sustin dezvoltarea armonioasa a omului?", "Hrana este de doua feluri in raport cu efectele pe care le genereaza, fiind sanatoasa sau nesanatoasa. Cum putem sti, fara sa gresim, caracteristicile celor doua varietati de alimentatie, cea sanatoasa si cea nesanatoasa?"

De asemenea, in AYURVEDA se afirma: "Chiar alimentele usoare, usor digerabile si nutritive nu trebuie sa fie consumate in exces sau atunci cand nu exista pofta de mancare. Hrana dificil de digerat nu trebuie consumata in mod obisnuit. Cand este totusi consumata, cantitatea sa nu trebuie sa depaseasca o parte dintr-un meniu." Asadar, ce reprezinta excesul si normalul pentru necesitatile corporale? Cum sa intelegem in mod corect necesitatile normale ale corpului pentru hrana?

Datorita descoperirilor remarcabile din domeniul fiziologiei si biochimiei, stiinta nutritiei din secolul XX fost capabila sa prezinte in detaliu mai multe aspecte legate de influenta alimentatiei asupra organismului uman. Stiinta moderna a nutritiei a fost capabila sa raspunda intr-o anumita masura la aceste intrebari, desi inca nu se cunoaste indeajuns modul in care putem avea o alimentatie optima.

Antoine Lavoisier (1743-1793) a demonstrat ca exista o similaritate stransa intre respiratia umana si combustia unei substante in aer. In ambele cazuri, oxigenul din aer se consuma, fiind inlocuit de dioxid de carbon. El a observat ca un om in timpul unei activitati consuma mai mult oxigen decat in perioada de odihna. Astfel a devenit clar ca hrana pe care o consumam este intr-un anumit mod transformata in energie si caldura in interiorul corpului.

Animalele, inclusiv omul, isi iau energie din hrana intr-o forma chimica, in forma carbohidratilor, grasimilor si proteinelor. Energia este eliberata si utilizata pentru desfasurarea unor activitati mecanice, pentru mentinerea activitatilor metabolice ale ficatului, rinichilor, creierului si ale altor organe, pentru mentinerea temperaturii corporale si pentru favorizarea cresterii si sintezei de noi substante chimice care stocheaza energie.

Cheltuiala energetica totala este corelata cantitativ cu consumul de oxigen. Masurarea consumul de oxigen la oameni s-a realizat cu diferite aparate. Aparatul lui Benedict Roth este foarte usor de folosit si da o citire directa a oxigenului consumat fara a fi necesara analiza gazului. Pentru masurarea cheltuielii energetice in timpul activitatilor zilnice si in timpul muncii, respirometrul Max Planck este foarte util. Cercetatorii din domeniu au realizat mii de masuratori ale cheltuielii energetice la barbati si femei.

Cand subiectul este relaxat complet energia este folosita doar pentru sustinerea activitatii organelor interne si pentru mentinerea temperaturii corporale. Aceasta energie este numita rata metabolica bazala si se exprima in kJ / kg corp. Fiecare specie este caracterizata de o rata metabolica bazala specifica. Dar daca este exprimata in kJ / m2 / h (aria corpului), valorile pentru fiecare specie sunt foarte apropiate.

Exista mari variatii ale necesitatilor energetice ale fiecarui individ, chiar si ale celor care au aceeasi profesie si un mod de viata asemanator. Dar cand omul isi poate permite sa manance orice, un individ sanatos isi regleaza instinctiv necesitatile energetice cu o precizie remarcabila. Necesitatile energetice ale fiecaruia depind de patru variabile si anume: activitatea fizica, marimea copului si compozitia sa, varsta si climat. Exista si alte necesitati in cazul cresterii, in copilarie si adolescenta, in cazul sarcinii si alaptarii. Aceasta lista de factori principali este de asemenea cunoscuta inca de mult timp in AYURVEDA.

Necesitatile alimentare
Una dintre cele mai timpurii si bine cunoscute actiuni de recomandare cu privire la necesitatile alimentare ale populatiei au fost facute sub auspiciile Ligii Natiunilor. Acest raport a fost publicat inca din 1936. El cuprinde dozele zilnice recomandate exprimate in calorii pe zi:

Barbati (55 kg)		Femei (45 kg)		Copii
Munca sedentara	2400	Munca sedentara	1900	0-6 luni	120/kg
Munca moderata	2800	Munca moderata	2200	7-12 luni	100/kg
Munca grea	3900	Munca grea	3000	1-3 ani	1200
		Sarcina (a doua jumatate)	+ 300	4-6 ani	1500
		Lactatie	+ 500	7-9 ani	1800
				10-12 ani	2100
Baieti		Fete
13-15 ani	2500	13-15 ani	2200
16-19 ani	3000	16-19 ani	2200

Munca sedentara:
Aceasta categorie include clerici, profesorii, jurnalistii, doctorii, avocatii, casnicele, arhitectii, soferii si pilotii.

Munca moderata:
Aceasta categorie include munca in industria usoara si de asamblare, munca la caile ferate, posta, instalatorii, soferii de autobuz, lucratorii la ferma si constructorii.

Munca grea:
Aceasta categorie include minerii, siderurgistii, lucratorii portuari, padurarii si militarii. 
 
Insa, un ghid simplu si de bun simt pentru stabilirea numarului de calorii zilnice este supravegherea greutatii corporale pe o perioada de cateva saptamani. La un adult o greutate constanta indica un proces de armonizare vitala, in timp ce scaderea in greutate indica o alimentatie deficitara, iar o crestere in greutate indica un surplus de calorii.

Daca cineva mananca putin peste necesitati, de exemplu cu doar 0,05% mai mult, el va cantari cu 12 kg mai mult la varsta mijlocie. In concluzie, cresterea in greutate, peste normal, desi obisnuita, nu este tocmai sanatoasa.
 
Andrei Gamulea
profesor de AYURVEDA
ayurvedaromania.ro