Menta (Mentha piperita)
Plante medicinale

Originara din zona mediteraneana este raspandita astazi in toata lumea crescand spontan sau cultivata in gradini, in locuri luminoase si bine irigate. Cunoscuta ca planta aromatica utilizata in diverse preparate culinare dar si ca planta medicinala din cele mai vechi timpuri. Se recolteaza partea aeriana a plantei (Herba Menthae) sau frunzele de menta (Folium Menthae)
Compozitie: ulei volatil (mentol, mentona, mentol- furanul), hidrocarburi triterpenice (alfa-terpinen, beta-pinen, alfa- felandren, camfen, limonen), alcooli (terpineol, citronelol, cariofilen- alcool, hexanol, trans- sabinen hidrat), compusi oxigenati (piperitona, camfor, metil-furan, cineol), fenoli, carvacrol, fitosteroli, acizi ursolici, oleanolici, taninuri, flavonoide (apigenina, mentozida, piperitozida), acid cafeic, clorogenic, cumaric, ferulic, rosmarinic, carotenoide, enzime, vitamina C, tocoferoli
Actiune: stomahica, antispastica (miorelaxanta, combate spasmele abdominale, contracturile musciulare, eficienta in colici biliare, hepatice, intestinale), antivomitiva, carminativa (elimina gazele, combate flatulenta, meteorismul abdominal), usor analgezica, coleretica, colagoga, antidiareica, astringenta, uleiul volatil si componentii sai au actiune spasmolitica, decongestiva, antiinflamatorie, antiseptica, bacteriostatica (eficienta in infectii gastro-intestinale, respiratorii), expectoranta (ajuta la eliminarea secretiilor bronsice), favorizeaza menstruatia, stimuleaza contractiile uterine, diuretica, sudorifica, depurativa, tonica, reconfortanta, creste puterea de concentrare
Indicatii: dispepsii, dischinezii biliare, meteorism abdominal, disgravidie (combate greata si voma), entero-colite, diaree estivala sau de alte cauze, astm, bronsite, laringite, faringite, raceala, gripa, oboseala si tulburari de concentrare in special la elevi si studenti suprasolicitati
Contraindicatii: nu se consuma seara deoarece este usor excitanta, creste tonusul nervos, putand da insomnie
Mod de administrare: infuzie, decoct, tinctura, uleiul de menta
Infuzia se prepara din 1-2 lingurite de frunze uscate la o cana de apa clocotita, pentru reglarea digestiei, combaterea colicilor, cresterea diurezei, in caz de dispepsii, raceli, astm, bronsite.
Uleiul de menta se administreaza pe cale interna cate 5 picaturi de 2- 3 ori pe zi, in caz deoboseala, dificultati de concentrare si atentie, este un tonic nervin, antivomitiv, anestezic (menta actioneaza ca anestezic asupra terminatiilor nervoase din stomac ), antibacterian (impotriva virusului gripal herpesul simplex, streptococul beta- hemolitic, Pseudomonas, Candida Albicans), decongestiv; poate fi folosit si sub forma de inhalatii in infectii de cai respiratorii, laringita, raguseala, catar rino-sinusal, sau sub forma de bai pentru afectiun reumatismale, artrite nevralgii, lombago, urticarie; comprese sau cataplasme locale in caz de migrene; uleiul aplicat local poate anestezia gingia sau dintele care doare si poate reduce inflamatia.