Legile fundamentale ale determinismului in Natura

AYURVEDA este un sistem de cunoastere traditionala menit sa caracterizeze unitatea dintre fiinta umana si univers, precum si armonia omului cu natura. Tocmai de aceea toate notiunile folosite in cadrul sistemului AYURVEDA respecta principiul fundamental al corespondentei dintre Microcosmosul individual al oricarei fiinte umane si Macrocosmos sau Univers. Acest principiu universal reprezinta chiar cheia de operare in practica ayurvedica si tocmai aceasta raportare la universal reprezinta caracteristica distinctiva fundamentala a cunoasterii ayurvedice.

In prezent, aceeasi necesitate esentiala a descoperirii unei viziuni globale si profund integratoare asupra vietii fiintei umane a facut posibila formularea de catre cercetatorii contemporani, in anul 1972, a unui set, inca neconsacrat, de patru legi ce se refera la cunoasterea relatiilor de determinare existente in natura. Ceea ce este demn de remarcat este faptul ca toate aceste patru legi reprezinta in realitate reformulari ale unor principii de baza pe care sistemul traditional AYURVEDA le cunoaste si le utilizeaza inca de acum cateva mii de ani.

Prima dintre acestea este legea: "toate sunt legate de toate" si ea se mai poate numi si legea conexiunii sau a unitatii dintre elemente. Aceasta formulare reflecta existenta unei retele complexe de legaturi reciproce in cadrul oricarui sistem in care schimbul permanent de substanta, energie si informatie este de fapt suportul acestei conexiuni. Aceasta realitate reprezinta fundamentul majoritatii terapiilor naturale in AYURVEDA.

Cea de-a doua este legea: "totul trebuie sa se duca undeva" si ea reprezinta o reformulare ceva mai larga a legii fundamentale din fizica si anume ca materia este indestructibila. in particular ea subliniaza ca in natura nu exista deseuri. In toate sistemele naturale ceea ce este considerat deseu pentru un organism este hrana pentru un altul. Acest subiect constituie fundamentul teoretic al unor procedee terapeutice naturale ayurvedice foarte eficiente.

A treia lege afirma ca "natura se pricepe cel mai bine" si ea enunta astfel legitatea conform careia orice interventie neintegrata armonios a omului intr-un sistem natural este nociva atat pentru sistemul respectiv, a carui armonie naturala este profund perturbata, cat si pentru cel care realizeaza aceasta interventie lipsita de discernamant. Tocmai de aceea, este recomandat ca foarte multe dintre terapiile ayurvedice sa fie realizate in anumite perioade precise ale anului, ale zilei, in anumite conditii climatice sau de mediu, tocmai pentru a putea folosi astfel in mod adecvat fluxul maxim al anumitor energii subtile ale naturii, care sunt predominant active la acel moment considerat si care produc, in special atunci, in Microcosmosul respectivei fiinte umane efecte benefice prin angrenarea unor inefabile procese de rezonanta.

A patra este legea: "nimic nu se obtine pe degeaba" si ea arata ca exploatarea naturii si a altor sisteme naturale fara sa existe o restituire a componentelor extrase duce la dezorganizarea sistemului. In general aceasta ultima lege le include si pe celelalte trei. Din cauza ca natura este un tot integrat, la care nimic nu se poate castiga sau pierde, tot ceea ce se extrage din natura printr-o activitate umana trebuie sa fie intr-un anumit fel inlocuit. Aceasta lege evidentiaza in realitate un adevar esoteric cunoscut si aplicat de catre toti practicienii ayurvedici, atunci cand acestia urmareau sa gaseasca remedii adecvate, din mijlocul naturii. In astfel de situatii este necesara o atitudine profund spirituala pe care trebuie sa o aiba cel ce foloseste remediile din natura, fie ele plante, fie minerale, pentru a le oferi celor aflati in suferinta.

Este evident ca pentru efectuarea unei sinteze rodnice intre toate aceste cunostinte traditionale si moderne cu privire la ocrotirea si recuperarea sanatatii este necesara cunoasterea si intercorelarea acestora. in cazul AYURVEDEI, identificarea corecta a raporturilor de corespondenta intre notiunile specifice ei si notiunile specifice altor sisteme stiintifice moderne, precum si intre principiile sale si cele ale spiritualitatii hinduse, conduce la formarea unei viziuni profunde si intuitive asupra vietii.

sursa: ayurvedaromania.ro