Iridoscopia
Sanatate
Cercetarea irisilor (iridoscopia) poate duce la concluzii interesante privind starea sanatatii noastre. Metoda a fost initiata in medicina chineza. Asemeni presopuncturii, sau moxei, care se bazeaza pe principiul proiectarii unor parti sau functii ale organismului pe anumite zone de pe piele si mucoase, la fel si iridoscopia are ca fundament teoretic corespondenta unor suprafete de pe membrana irisului cu anumite elemente ale structurii noastre somatice.
Fenomenul diagnosticarii anumitor afectiuni ale organismului se realizeaza prin intermediul fluxului nervos central si periferic ce exista intre tesuturile corpului nostreu si membrana iriana.
Daca structura si functia unui element somatic se mentin in limitele starii de sanatate, membrana iriana este normala in zona corespunzatoare acestuia. Cand starea elementului respectiv este afectata, atunci sistemul nostru simpatic, transmite informatia centrilor nervosi superiori, care, la randul lor, comanda prin intermediul nervului optic inserarea ei in structurile membranei iriene. Irisul isi va modifica, astfel, configuratia si culoarea in sectorul de proiectie aferent.
Semnul care apare in sectorul respectiv isi modifica forma, culoarea si densitatea, in raport cu evolutia bolii, fiind sters si mic in stadiul de inceput si intins si intunecos la fazele avansate ale acesteia.
Daca afectiunea se vindeca fara consecinte negative asupra organismului, semnul dispare. In cazul in care afectiunea a lasat urme in organism, raman semne si pe iris. Membrana acestuia pastreaza, deci, si amprenta trecutului patologic al unui individ.
De aici observatia ca irisul unui copil este mult mai curat decat irisul unui adult.
De-a lungul timpului s-a demonstrat ca persoanele care au irisul de culoare albastra au o predispozitie genetica spre afectiuni reumatice si ale cailor respiratorii, persoanele cu iris caprui spre boli de sange si de circulatie, persoanele cu irisul verde spre boli hepatobiliare.
A - emisfera cerebrala stanga;
B - partea stanga a epifizei;
C - partea stanga a hipofizei;
D - partea stanga a fruntii;
E - ochiul stang;
F - partea stanga a nasului, narina stanga si sinusul stang;
G - maxilarul superior stang;
H - partea stanga a buzelor;
I - partea stanga a timpanului si a conductului auditiv extern;
J - maxilarul inferior stang;
K - partea stanga a faringelui;
L - paratiroidele stangi;
M - partea stanga a laringelui;
N - partea stanga a rectului si a organelor genitale externe;
O - membrul inferior stang;
P - partea stanga a uterului (prostatei);
R - partea stanga a vaginului;
S - ovarul (testiculul) stang;
T - partea stanga a vezicii urinare;
U - ureterul stang;
V - partea stanga a colonului transvers si colonul descendent;
Z - rinichiul stang;
X - suprarenala stanga;
a - partea stanga a intestinului subtire;
b - corpul si coada pancreasului;
c - splina;
d - inima;
e -partea stanga a diafragmei;
f- plamanul stang si partea stanga a traheei;
g - sanul stang;
h - membrul superior stang si umarul stang;
i - lobul stang al timusului;
j - partea stanga a limbii si a gurii;
k - glanda salivara sublinguala stanga;
l - lobul stang al tiroidei;
m - partea stang a fetei;
n - partea stanga a cefei;
o - partea stanga a trunchiului cerebral;
p - urechea medie si interna stanga;
r - partea stanga a creierului mic;
s - partea stanga a coloanei vertebrale (a vertebrelor cervicale - C1 la C7, dorsale - D1 la D12 si lombare - L1 la L5, a sacrumului si a coccisului).
A - emisfera cerebrala dreapta;
B - partea dreapta a epifizei;
C - partea dreapta a hipofizei;
D - partea dreapta a fruntii;
E - ochiul drept;
F - partea dreapta a nasului, narina dreapta si sinusul drept;
G - maxilarul superior drept:
H - partea dreapta a buzelor;
I - partea dreapta a timpanului si a conductului auditiv extern;
J - maxilarul inferior drept;
K - partea dreapta a faringelui;
L - paratiroidele drepte;
M - partea dreapta a laringelui;
O - membrul inferior drept;
P - partea dreapta a uterului (prostatei);
T - partea dreapta a vezicii urinare;U - ureterul drept;
V - colonul ascendent (cu apendicele) si partea dreapta a colonului transvers;
Z - rinichiul drept;
X- suprarenala dreapta;
a - cecul si partea dreapta a intestinului subtire;
b - capul pancreasului;
c - ficatul si vezicula biliara;
d - stomacul, pilorul si duodenul;
e - esofagul si partea dreapta a diafragmei;
f- plamanul drept si partea dreapta a traheei;
g - sanul drept;
h - membrul superior si umarul drept;
i - lobul drept al timusului;
j - partea dreapta a limbii si a gurii;
k - glanda salivara sublinguala dreapta;
l - lobul drept al tiroidei;
m - partea dreapta a fetei;
n - partea dreapta a cefei;
o - partea dreapta a trunchiului cerebral;
p - urechea medie si interna dreapta;
r - partea dreapta a creierului mic;
s - partea dreapta a coloanei vertebrale (a vertebrelor cervicale - C1 la C7, dorsale - Dl la D12 si lombare - L1 la L5, a sacrumului si coccisului).
Concluzii importante putem cristaliza si analiza formei semnelor care apar pe membrana iriana, astfel:
- inii radiale ca spitele unei roti - exprima exces energetic, hiperfunctii organice, hiperexcitabilitate
- inele inchise sau deschise la culoare, continue sau intrerupte - afectiuni nervoase cu rezonanta cardiovasculara sau cerebrovasculara
- petele, mai inchise decat tenta irisului - eliminare deficitara a toxinelor, inhibarea reactiei imunitare a organismului
- marcaje coralifere - afectiuni pulmonare
- marcaje sub forma de strugure - boli de ficat si pancreas
Culorile semnelor ofera indicii asupra naturii afectiunilor:
- rosiatica - leziuni cronice (hemoragii) in interiorul unor organe si tesuturi
- albastruie - exces de alimente toxice
- gri - tulburari metabolice
- galbuie - afectiuni intestinale
- verzuie - boli hepatobiliare
- albicioase - sistem limfatic deficitar
Pot aparea si modificari ale pupilelor, care, de obicei, au urmatoarele semnificatii:
- lipsa in partea de sus - boli de stomac
- lipsa in partea de jos - afectiuni intestinale
- lipsa in partea stanga - afectarea colonului descendent
- lipsa in partea dreapta - afectarea colonului ascendent
- lipsa pe verticala - boala cerebrovasculara
- elipsa inclinata spre stanga - afectiuni ale pancreasului si splinei
- elipsa inclinata spre dreapta - afectiuni hepatobiliare
- dilatate - excitabilitate nervoasa, euforie, bucurie, relaxare, consum de cafea, alcool si alte droguri, sedative, analgezice, antidepresive, hipnotice
- restranse - inhibitie nervoasa, sperietura, panica, frica
In bolile acute semnul apare ca un triunghi subtire cu varful spre pupila, iar cele cronice, el este lat si are un contur inchis.