Dr. Dorin Dragos - Psihologia pacientului cu boli cardiovasculare

Focarul simbolic al afectivitatii, inima, se afla in corespondenta cu natura interioara, cu centrul nostru esential. Este un loc tainic, ascuns, protejat, o zona foarte pretioasa a fiintei (de aceea este adapostita de cutia toracica). La acest nivel, in plan fizic se afla cele doua organe esentiale, fara de care viata nu poate persista mai mult de cateva minute: inima si plamanii. In plan subtil, aici se proiecteaza sentimentele de afectiune.

Plamanii sunt cei care le primesc din afara, iar inima este cea care le distribuie catre intreaga fiinta. Daca cei cu probleme pulmonare nu reusesc sa primeasca ceea ce vine din exterior (nu reusesc sa cunoasca mediul) atat cat si-ar dori, cei cu maladii cardiace nu izbutesc sa daruiasca spre exterior (sa actioneze asupra ambiantei), din toata inima, neconditionat, firesc. Ei nu lasa energia daruirii, a actiunii dezinteresate si generoase (a carei sursa ultima este chiar Dumnezeu), sa se reverse liber prin ei catre ceilalti.

Persoanele predispuse la boli cardiace au tendinta de a se darui, de a actiona cu generozitate, dar dintr-o perspectiva solara, dominatoare. Ele indruma, sfatuiesc, dirijeaza cu intentia de a face bine celorlalti. Considerand ca ele stiu cel mai bine cum trebuie facut un lucru, se simt indreptatite sa-i conduca si pe ceilalti, iar atitudinea lor poate aluneca spre impunere, fortare sau chiar constrangere.

Asadar, bolile inimii (cardiopatia ischemica, in primul rand) pot fi privite ca o consecinta a emotiilor neexprimate, a tensiunilor si a frustrarilor legate de actul de a darui, de a se implica, de a guverna si de a conduce. Aceste porniri pot fi denaturate printr-o manifestare:

• excesiva, impingand la exteriorizare si generand palpitatii (perceperea batailor inimii);
• deficitara, cu inclinatia de a se retine, de a nu se manifesta - provoaca dispnee (dificultatea in respiratie, lipsa de aer);
• pervertita de incordare si indarjire - consecinta este durerea.

Asadar, de fiecare data cand are palpitatii, dispnee sau durere in piept, persoana in cauza trebuie sa constientizeze felul in care teama sau neincrederea, atasamentul sau comoditatea, orgoliul sau inversunarea ii denatureaza pornirea de a se implica in realizarea unui obiectiv.

La persoanele care sufera de hipertensiune arteriala, principala caracteristica psihica este starea de tensiune, de incordare, la care se adauga, adesea, atitudinea de implicare patimasa in ceea ce fac (atitudine tipica pentru pacientul cu boli de inima). Aceste stari genereaza, in timp, rigiditate, intransigenta, mergand pana la fixitate (substratul psihoemotional al aterosclerozei). Neadaptarea modalitatilor de actiune poate periclita atingerea telului dorit. Aceste persoane trebuie sa invete sa discearna cand si unde este cazul sa puna suflet, sa se implice sau sa investeasca energie psihica.

Persoanele ce sufera de boli cardiovasculare trebuie sa constientizeze ca la baza acestor tensiuni launtrice se afla pasiunea exacerbata si un simt excesiv al responsabilitatii, care pot degenera in ostilitate si incrancenare. Ajungand sa se considere indispensabile pentru realizarea unui tel anume, ele uita ca participarea lor este doar un mijloc de a atinge acel obiectiv, si nu un scop in sine. Este important sa inteleaga ca a actiona intr-un mod eficient e superior actului de a respecta cu strictete sau de a impune anumite reguli. Pentru aceasta este esentiala sublimarea inversunarii si a rigiditatii in ardoare si perseverenta. Totodata, aceste persoane trebuie sa invete ca indarjirea, constrangerea, impunerea fortata si posesivitatea sfarsesc prin a perverti cel mai frumos si mai inaltator dintre sentimente: iubirea.

Articolul este extras din cartea "Fundamentele medicinei naturale - Principii generale" scrisa de Dr. Dorin Dragos si aparuta la Editura Deceneu.

sursa: edituradeceneu.ro