Cum se fac crenvurstii

Procesul este relativ simplu. Cele mai proaste bucăți din carnea de porc, vită sau pui sunt tocate până devin o pastă la care se adaugă apă, amidon, sare și sirop de porumb. Compoziția se amestecă până devine un fel de piure, după care este turnat în înveliș și pus la afumat. Crenvurştii sunt apoi acoperiţi în apă rece şi sare, iar în final sunt scoşi din înveliş şi împachetaţi.

Crenvurştii şi parizerul sunt printre cele mai ieftine mezeluri şi cele mai nesănătoase, coform Institutului de Cercetări Alimentare. Conţin până la 40% grăsime şi sunt făcuţi cu carne dezosată mecanic, carne MDM. „Această tocătură din resturi de tot felul, precum tendoanele, are proteine de slabă calitate. În unele ţări europene, ea nu poate fi folosită decât în fabrica în care a fost produsă, nu poate fi congelată şi trimisă din loc în loc aşa cum se întâmplă în România", a declarat profesorul Mencinicopschi, pentru Gândul.

Aceste produse mai conțin și nitritul şi nitratul de sodiu, E250 şi E251, folosit pentru a da mezelurilor culoarea rozalie. „Pot duce însă la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene", mai spune Mencinicopschi.


Lista ingredientelor de evitat

În majoritatea mezelurilor, găseşti mari cantităţi de grăsime. "Grăsime multă, şoric mult, foarte multe grăsimi satuarate care ne îngraşă şi cresc nivelul colesterolului. Să îi dai unui copil multe mezeluri de proastă calitate este ca şi când i-ai da toată ziua grăsime şi şoric", atrage atenţia directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Un alt ingredient de bază este apa. Pentru ca apa să poată fi folosită în cantităţi mari în mezeluri este nevoie de un gelifiant, caragenanul, cunoscut şi sub numele de E407. "Este un extras din alge marine, care reţine apa şi tu cumperi, astfel, apa la preţul cărnii. Există studii noi care arată că E407 ar putea fi responsabil pentru apariţia cancerului colorectal", spune Mencinicopschi. Guma de guar este tot un gelifiant şi este tot nesănătoasă în cantităţi mari şi pe termen lung.

Carnea MDM sau carnea dezosată mecanic este prezentă în multe dintre mezeluri, spune Mencinicopschi: "Această tocătură din resturi de tot felul, precum tendoanele, are proteine de slabă calitate. În unele ţări europene, ea nu poate fi folosită decât în fabrica în care a fost produsă, ea nu poate fi congelată şi trimisă din loc în loc aşa cum se întâmplă în România".

Nitritul şi nitratul de sodiu, E250 şi E251, împiedică dezvoltarea bacilului botulinic şi dau mezelurilor o culoare rozalie, apetisantă. "Pot duce însă la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene. În multe zone din România nitraţii sunt prezenţi şi în apa de băut şi pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii. În cazul sugarilor, urmările sunt tragice, pentru că aceştia blochează hemoglobina şi copiii mici pot să moară prin asfixiere celulară", mai spune Mencinicopschi.

Monoglutamatul de sodiu, E621, are capacitatea de a face mâncarea irezistibilă. Însă şi toxică, apreciază specialiştii în nutriţie. Creşterea calităţii gustative a alimentelor perturbă un mecanism extrem de complex, dar vital pentru fiinţa umană - acela al echilibrului dintre saţietate şi foame. Iar dacă ingerăm cantităţi mari de alimente care conţin glutamat, putem suferi de ameţeli, dureri de cap şi sezaţii de greaţă, avertizează Mencinicopschi.