Crina Coco Popescu - Cea mai tanara alpinista din lume

Data nasterii: 3.12.1994
"Nu stiu daca este neaparat o filosofie de viata dar urmaresc sa traiesc in prezent, sa ma bucur ca ma trezesc dimineata si, precum o femeie ce facea mancare pentru turisti, pe care am intalnit-o la 4000m in Nepal, sa ma bucur de ce am si de ceea ce pot face, stiind ca masurarea timpului e doar o conventie si ca de trait traiesti de fapt acum, clipa prezenta fiind singura pe care o ai cu adevarat".

"Cand planuiesti o expeditie alegi un munte care simti ca este pe masura puterilor tale de a-l urca, unul pentru care te simti antrenat si pregatit mental. Cand ajungi acolo, esti foarte concentrat la ce ai de facut si, in acelasi timp, esti foarte linistit. In plus, faptul ca esti pregatit, te ajuta sa nu duci efortul la limita si sa ai disponibilitatea de a te bucura de natura, de parcurs, de peisaj si de faptul ca realizezi ce ti-ai propus".

"Oricine vrea in sinea lui sa faca asa ceva (sa mearga pe munte, sa se plimbe cu bicicleta prin Cheile Rasnoavei etc.), dar ne consideram oameni mari si responsabili care nu se pot preta la copilarii de acest gen. Pentru mine asta este important, sa ma simt bien si sa ma bucur de viatainmodul asta simplu in care s ebucura de fapt toti copii de peste tot pe unde am fost.Asta se petrece pana in momentul in care devin si ei seriosi si importanti si uita sa se mai bucure simplu si firesc".

"De fapt, camera mea este una mare, cu CERUL deasupra, cu Postavaru, Craiu si Bucegii drept pereti. Totul pare special amenajat si traiesc in felul meu. M-am simtit intotdeauna atat de aproape de munte incat, atunci cand cobor, ma intreb de ce o mai fac. Imi pun mereu intrebarea de ce mai cobor de pe munte".

"Familia mea sa traieste cel putin de cand m-am nascut eu. Suntem cu totii lacto-vegetarieni deci, pentru mine, asta este modul obisnuit si firesc de alimentatie. In zona inalta din Nepal si Tibet se mananca mai mult vegetale iar oamenii sunt perfect adaptati altitudinii si muncii de acolo. Mie imi este bine asa, n-am fost niciodata bolnava si am fost pe munti, la altitudini unde clar nu as fi avut cum sa ajung acolo daca ar fi fost ceva in neregula cu alimentatia".

"Nu am un regim alimentar, in afara faptului ca suntem vegetarieni si mancam cat mai natural. Si la 20 de ani probabil ca voi fi ca acum, placerea de a urca pe munte va fi probabil aceeasi, important e sa ma simt bine cu mine si cu ceea ce fac, in fiecare zi."

A cucerit cei mai înalţi munţi din lume la doar 14 ani. În timp ce alţi copii de vârsta ei îşi petrec timpul pe internet, pe 7 iunie 2009, ea a stabilit un record mondial: este cel mai tânăr alpinist din lume care a cucerit "acoperişul Africii”. Crina Coco Popescu a urcat pe vârful Uhuru din Kilimanjaro (5.896 m) şi are planuri mari de viitor. În perioada 4-18 iulie 2009, ea va încerca escaladarea vârfului Elbrus (5.643 m ), din Munţii Caucaz.

Departe de "plăcerile” adolescentine, cum ar fi ultima tendinţă de machiaj sau ultima fiţă în materie de modă sau telefon mobil, Crina răspunde candid: "Nu am aşa ceva acasă”. În timp ce majoritatea puştoaicelor le cer părinţilor tot felul de accesorii în ton cu moda, ea îşi doreşte un singur lucru: să atingă Everestul.

Heidi a noastră nu are televizor

Trăieşte ca micuţa Heidi, într-o căsuţă din inima munţilor, dar nu e personaj de poveste. E un copil ca toţi ceilalţi, dar cu aspiraţii mai mari şi înzestrat cu multă dârzenie şi putere de muncă. "Trăiesc într-o casă umilă, în Râşnov, şi sunt fericită alături de părinţii mei, Gabriela şi Ovidiu, şi de surioara mea, Dor Medina, o copilă de şase ani, pe care o iubesc enorm. Viaţa noastră e simplă: nu avem televizor, stăm seara în jurul focului, ne plimbăm pe munte şi ne simţim sufletele libere şi împlinite”, ne-a mărturisit Coco, fetiţa care a urcat pe "acoperişul Africii”.

"Mă ducea tata în rucsăcel”

Are alpinismul în sânge. E pasiune de familie. La patru ani, Crina deja făcea ascensiuni alături de tatăl ei, Ovidiu, care este şi preşedintele Clubului Montan Altitudine. "Mă ducea tata într-un rucsăcel, pentru că oboseam repede. Nu voi uita niciodată ce simţea inimioara mea, acolo, în rucsăcel, când vedeam minunăţiile din jur. Era ca un basm”, spune fetiţa.

La şase ani, mascota clubului

Coco era "mascota” clubului Montan Altitudine încă de la şase ani. Tot atunci a făcut ceva "adevărat”: a urcat până la altitudinea de 2.505 metri, pe vârful Omu.

"Este impresionant să vezi un ghemotoc de om, o fiinţă gingaşă, cum se chinuieşte, cu picioruşele ei mici şi fragile, să urce o potecă, fără să se vaite nici o clipă”, ne-a mărturisit Ovidiu Popescu, tatăl fetiţei.

Premiată pentru performanţă

Federaţia Iraniană de Alpinism i-a premiat efortul cu diploma pentru cea mai tânără alpinistă din lume care a atins vreodată vârful Damavand. De asemenea, Ministerul Tineretului şi Sporturilor (MTS) i-a acordat titlul de Maestru al Sportului pentru recordurile pe care le-a stabilit în Aconcagua.

În expediţii, pe banii părinţilor

Plata unei expediţii se încadrează între 10.000 şi 15.000 de euro, iar părinţii Crinei au fost nevoiţi să-şi vândă maşina. "Este greu, pentru că nu avem sponsori. Din banii noştri suportăm toate costurile”, ne-a declarat Ovidiu Popescu, tatăl fetiţei.

Dă autografe la şcoală

E mândria colegilor. Toţi o tratează ca pe o mică vedetă şi o roagă să le povestească, în detaliu, cum ia munţii îi piept. "Nu sunt vedetă. Pe munte eşti singur, iar fiecare pas e o luptă. Nimeni nu te ştie. Însă, în clasă, colegii îmi cer autografe. La şcoală mă descurc bine, am note bunicele. Părinţii m-au învăţat că la succes se ajunge doar prin muncă”, explică adolescenta.

Aleargă nouă kilometri pe zi

Antrenamentul special este cheia succesului Crinei. „Alerg zilnic nouă kilometri, între Râşnov şi Poiana Braşov. Înainte să plec la şcoală, fac câte trei ore de exerciţii de forţă şi rezistenţă, iar după cele şapte ore de stat la şcoală, merg cu bicicleta, fac căţărări şi în weekend stau câte nouă ore pe munte. Sunt vegetariană şi dorm opt ore pe noapte”, ne-a dezvăluit Coco.

Citeşte romane poliţiste şi se visează avocat

În afară de sport, Coco mai are şi alte preocupări: "Nimic nu este mai plăcut decât să asculţi chemarea munţilor şi să simţi că nu există maşini, gălăgie, muzică... nimic, doar tu şi liniştea. În rest, îmi place să citesc romane poliţiste, probabil pentru că visez să ajung avocat, am şi un jurnal în care notez impresii din toate drumeţiile. Şi mai ador discuţiile cu cea mai bună prietenă a mea: mama. Am prieteni şi la şcoală, colegi cu care mai joc baschet”, ne-a spus micuţa alpinistă.

Fetiţa lui tati

Se uită la ea şi îi strălucesc ochii. Ovidiu este complicele ei în fiecare expediţie. ”Înainte să plec la drum, tata îmi spune să fiu deşteaptă, să iau decizii şi dacă nu mă simt capabilă să urc până la capăt, să cobor. El mi-a transmis pasiunea şi mai ales forţa. Fiecare vârf este un vis. Nu m-am gândit niciodată să renunţ, pentru că ştiam că acolo se află gloria. Este o bucurie să pui steagul României atât de sus”, ne-a spus Coco privindu-şi cu admiraţie tatăl. „Nu m-am îndoit niciodată de capacitatea ei. Ştiam că va ajunge departe, pentru că ea este fetiţa lui tati”, susţine Ovidiu.

La 10 ani a început, alături de tatăl ei, să cucerească munţii din străinătate: Dente del Gigante (4.014 m), Mont Blanc ( 4.810 m), Kazbek - Caucaz (5.047 m), Damavand - Iran (5.761 m), Ojos del Salado (6.891m), Aconcagua (6.962 m), Cho Oyu din Himalaya (8.000 m),Uhuru din Kilimanjaro (5.896 m).

Vegetarian?

Pe lînga echipamentul de munte care trebuie carat, înca un element nelipsit din bagajul unui alpinist este mîncarea. “De obicei, avem supe la plic, de care m-am saturat, biscuiti, fructe si pîine uscate”, spune Coco. Nu tine un regim alimentar, doar ca este vegetariana. “Parintii mei sînt vegetarieni. Am gustat si eu de cîteva ori carne, dar nu mi-a placut”.

Vîrfurile atinse de Crina Coco Popescu
Dente del Gigante-Alpi (4.014m)
Mont Blanc-Alpi (4.810m)
Kalapatar -Nepal (5.545m)
Kazbek-Caucaz (5.047m)
Damavand-Iran (5.761 m)
Ojos del Salado (6.891 m)
Aconcagua (6.962 m)