Colesterolul crescut si stresul

Ce-i face pe oameni sa se puna singuri in situatii de stres extrem, uneori chiar periculoase pentru viata lor? Psihologii spun ca este o reactie la monotonia vieţii de zi cu zi, este dorinta de a incerca ceva nou, de a simti emotii puternice, de a trece dincolo de limitele obisnuite ale personalitatii lor. Este stiut ca toleranta la situatii de stres extrem variaza mult, de la persoana la persoana.

Exista un tip de personalitate a unor indivizi care sunt  mult mai predispusi la dereglarea metabolismului grasimilor în organism (dislipidemie). Acesta este tipul de comportament A caracterizat prin: competitivitate excesiva, iritabilitate, agresivitate, obsesia urgentei timpului, insecuritate, nevoie nelimitata de recunoastere sociala si aprobare.
Consecinţele acestui tip de comportament, pe termen lung, sunt anxietatea, depresia, frustrarea, ostilitatea, precum şi aparitia unor boli care au la baza modificari anormale in metabolismul grasimilor (dislipidemii, hipercolesterolemii, hipertrigliceridemii): cardiopatii, ateroscleroza, diabet, obezitate.
Astfel, studiile asupra acestor indivizi in special, precum şi asupra cărora s- a exercitat un stres de intensitate crescuta chiar daca nu fac parte din aceasta categorie (tipul A), evidentiaza ca:

·         Colesterolul total precum şi cel LDL (“colesterolul rau”) au valori  crescute la indivizii supuşi unui stres psihic sau la cei cu comportament de tip A fiind corelate cu stări ca mânia, frica, depresia. Creşterea colesterolului sanguin nu are loc în cazul emoţiilor pozitive trăite de individ.
·         Trigliceridele sanguine sunt crescute la aceiaşi indivizi cu comportament de tip A, iar la subiecţii normali apar crescute în caz de stres psihic, la fel ca şi acizii graşi liberi din sânge care provin ca urmare a degradării lipidelor sub influenţa hormonilor de stres (catecholamine).
·         HDL („colesterolul bun”) este scăzut la indivizii supuşi aceloraşi condiţii ca mai sus (este bine de menţionat ca HDL creşte în cazul scăderii in greutate, a abandonării fumatului şi în cazul efortului fizic).
·         Creşterea cortizolului plasmatic (în cazul stresului psihic) determină creşterea desfacerii lipidelor în acizi graşi şi colesterol, redistribuirea depunerilor de grăsimi, prin aceasta ducând la cresterea nivelului plasmatic al acizilor graşi liberi şi colesterolului rău şi al apariţia de boli ca: ateroscleroza, obezitatea cushingoidă, steatoza hepatică.

Care sunt modalitatile de tratament:
Intrucat tratamentul dislipidemiilor generate de stres este unul holistic, ce se adreseaza mai multor nivele ale fiintei, modalitatile de tratament sunt multiple:

Cultivarea starilor pozitive cum ar fi : iubirea, toleranta, detasarea, compasiunea, intelegerea, ajuta fiinta umana in cauza sa realizeze ca este mult mai importanta pentru sanatatea ei calitatea relatiilor umane pe care le are cu cei din jur, decat competitia acerba si dorinta de succes cu orice pret.

Umorul - Cercetarile au dovedit ca practica terapiei prin ras, are efecte benefice in scaderea valorilor crescute ale colesterolului si in diminuarea efectelor stresului asupra organismului. Circa 30 de minute de ras pe zi, ne pot salva de la consecintele negative pe termen lung ale valorilor crescute ale colesterolului sanguin. Asadar, sa radem cu pofta!

Relaxarea - practica meditatiei, a rugaciunii, practica yoga, precum si tehnicile de relaxare, sunt toate metode prin care putem reduce stresul psihic si face fata unor activitati din ce in ce mai solicitante ale vietii de zi cu zi. In 1960, in timpul cercetarilor sale, dr.Benson profesor la Universitatea Harvard,  a descoperit ca doar prin simpla gandire, pacientii sai care practicau meditatia transcedentala, puteau transforma functiile corpului. Frecventa respiratorie scadea cu 25%, consumul de oxigen necesar organismului scadea cu 17%, tensiunea arteriala tindea catre valori scazute, iar bataile inimii erau mai reduse in timpul meditatiei.
Cercetarile ulterioare au aratat ca respiratia profunda si constienta, relaxarea progresiva a muschilor, imaginatia creatoare ghidata, rugaciunea si alte tehnici pot imbunatati reactia de relaxare a corpului.

Plantele medicinale - dintre plantele utile in tratarea dislipidemiilor datorate stresului, amintim:
- Roinita, cunoscuta sub numele ei latin Melissa officinalis, are efecte antispastice sedative calmante si linistitoare, motiv pentru care este adeseori folosita pentru reducerea stresului si anxietatii;
- Papadia, Taraxacum officinale, este una din cele mai cunoscute plante depurative, utila  in caz de hipercolesterolemie (colesterol sanguin crescut peste limita normala), hiperlipemie ori hipertrigliceridemie;
- Anghinarea, Cynara Scolymus, stimuleaza functiile ficatului si a bilei, favorizand arderea grasimilor si eliminarea produsilor reziduali din organism.

Extracte alcoolice din plante medicinale de tipul Bitter- amestec din mai multe plante medicinale macerate in alcool;

Dieta corespunzatoare – eliminarea din dieta a carnii, si produselor din carne, a lactatelor grase, a alimentelor procesate si conservate, a aditivilor alimentari sintetici, a zaharului alb si a produselor pe baza de faina alba, reprezinta unul din pasii de baza in reglarea nivelului de colesterol sanguin. Abordarea unor regimuri puternic detoxifiante bazate pe sucuri naturale  din fructe si legume, in doza si durata stabilite de medicul fitoterapeut precum si alimentatia naturala, corect proportionata, are efecte certe in cazul acestei probleme.

Exercitiul fizic - inot, alergat, mersul pe bicicleta, sunt modalitati reale de reducere a stresului si care duc in cele din urma, cand sunt aplicate consecvent la reglarea valorilor colesterolului si a lipidelor sanguine.

Cum nimeni nu ne poate dovedi eficienta in tratament, decat noi insine, nu ne ramane decat sa punem in practica metodele enumerate  mai sus (evitand efectele secundare nefaste ale medicamentelor de sinteza) si sa savuram deliciile unei vieti traite in armonie si echilibru.
Sursa: http://www.terapieholistica.ro