Cele trei principii, SATTVA, RAJAS si TAMAS ale naturii primordiale

Cele trei principii fundamentale din stiinta traditionala indiana a medicinei Ayurveda, numite sattva, rajas si tamas nu sunt creatii ale gandirii omenesti, ci reprezinta cele trei forte, trei tendinte fundamentale obiective ale Naturii Primordiale. Prin interactiunile lor reciproce se desfasoara procesul de transformare a energiei subtile in energie potentiala, incorporata in substante.

Sattva reprezinta tendinta spirituala a echilibrului, puritatea esentiala. Rajas reprezinta tendinta spirituala ascendenta, dinamismul si actiunea. Tamas reprezinta tendinta spirituala descendenta, inertia.

Aceste principii primare (GUNA) pot fi constientizate mai ales prin efectul manifestarilor lor. Oricine le poate recunoaste prezenta prin activitatea pe care o are trupul propriu, ele avand rolul de a ghida energia in canalele ei subtile (nadi) corespunzatoare.

Vizionarii indieni din stravechime au urmarit sa elucideze principiile naturii primordiale GUNA prin urmatoarea analogie:

Sattva, rajas si tamas sunt trei forme ale aceleiasi substante a naturii primordiale (mool prakriti), precum gheata, apa si aburul sunt cele trei forme ale aceleiasi substante - apa.

Sub forma de gheata, apa isi pierde capacitatea naturala de a curge si devine statica, limitata la o anume forma si la un anume loc. In forma fluida, apa poate curge liber in limitele vasului in care se gaseste. Sub forma de abur, este cea mai apropiata naturii ei, pentru ca in aceasta forma poate umple fiecare spatiu si isi gaseste drumul prin toate cotloanele, ungherele si nisele. Gheata corespunde aspectului tamas al esentei, forma in care particulele individuale nu mai au puterea de a se misca.

Apa fluida corespunde aspectului rajas a esentei, stadiul intermediar intre gheata si abur. Gheata trebuie sa se transforme intai in apa pentru a deveni abur si viceversa. Apa inseamna miscare.

Aburul corespunde aspectului sattva al esentei; el depaseste granitele de greutate si forma.

Tot ceea ce exista trece prin cele trei forme sattva-rajas-tamas. Sattva, rajas si tamas sunt ca un snur in care au fost impletite trei panglici colorate diferit. Intr-un loc predomina o culoare (GUNA), in timp ce in alt loc predomina o alta culoare. Daca insa privim snurul in intregul lui, vedem ca predominanta uneia dintre culori este numai o iluzie. Toate cele trei aspecte coexista. Cele trei GUNA nu sunt entitati de sine statatoare, ci trei forme, trei atribute diferite, trei dimensiuni, trei frecvente ale unei unice esente, ale unei existente, ale unui adevar unic.

Cele trei GUNA nu se deranjeaza, nu se contrazic si nici nu isi pun reciproc bariere. Mai mult, ele se ajuta sa-si depaseasca problemele si sa se dezvolte. Ele lucreaza impreuna si separat si se gasesc peste tot, in proportii diferite.

Natura principiilor guna

Adevarata natura sattva este desfatare. Adevarata natura rajas este durere. Adevarata natura tamas este interactiune. Sattva este lumina. Rajas este actiune. Tamas este densitate.

Puterea principiilor guna

Sattva este puterea luminoasa, care permite vederea clara sl care inlatura confuzia. Sattva este puterea intuitiei, cea care permita, vederea dincolo de timp si de spatiu. Puterea clarviziunii "vizionarilor" si a "sfintilor" se dezvolta din sattva. Puterea ii este desfatarea.

Rajas este puterea activa. Ea motiveaza si inspira in negot! Natura acestei puteri este durerea care rezulta din legea interactiunii, rajas pune granite nemarginitului. Din starea de desfatare fara sfarsit, rajas conduce la cunoasterea ingradirilor si a suferintei.

Tamas este puterea delasatoare si izvorul indaratniciei, al obstacolelor si al retinerilor. Tamas seamana indoiala si confuzie. Se spune ca tamas are puterea de a invalui lucrurile. Se spune ca ea face sarpe dintr-o funie si din tantar armasar.

Cum se manifesta cele trei principii guna

Dupa cum s-a mentionat anterior, intre cele trei gune nu exista o relatie concurentiala. Intotdeauna le regasim pe toate trei si chiar daca, la un moment dat, domina una dintre gune, o alta va domina mai tarziu. Exista trei gune pentru o unica energie, care are trei atribute. Toate trei sunt forme ale existentei. Atata timp cat energia se dezvolta, ea se afla intr-o stare de tranzitie. Aceasta trecere se face in trei pasi. Guna reprezinta cele trei atribute prin care are loc trecerea.

Atunci cand in fiinta predomina sattva, rajas si tamas trec in plan secundar. In aceasta stare nu se resimt impulsuri de a intreprinde actiuni, orice senzatie de constrangere dispare, nu exista nimic determinat, nici un motiv de miscare, nici o problema de rezolvat, nici o necesitate de masa sau somn si nici un motiv de confuzie. Ce ramane este cunoasterea pura, fiinta si desfatarea. Astfel apare iluminarea, puterea radianta a harismei si seninatatea.

Cand in fiinta predomina rajas, sattva si tamas trec in plan secundar. Aceasta stare elibereaza o cantitate mare de energie si inspiratie si se manifesta printr-o nevoie mare de munca si spirit intreprinzator. Prin rolul sau de mijlocitor intre sattva si tamas, rajas le foloseste pe ambele, cunostinta si ignoranta. Aceasta provoaca neliniste. Cand predomina rajas traim faze de dispozitie pozitiva si negativa. Datorita naturii sale active, exista pericolul ca rajas sa determine ambitia.

Daca in fiinta predomina tamas, atunci sattva si rajas trec in plan secundar. In aceasta stare ne simtim lenesi, delasatori si somnolenti. Domina intunericul, amagirea si ignoranta. O indiferenta inerta se face simtita in aceasta stare, ca si o lipsa de inspiratie, de dorinta de munci, chiar foamea si sexualitatea nu mai prezinta interes, iar mintea este blocata. Este starea totalei delasari, dominate insa de constrangeri si nesiguranta.

Principiile guna si autoimplinirea

Autoimplinirea inseamna pentru fiecare om care tinde spre desavarsire sa ajunga la o implinire totala a fiintei sale. Sattva, rajas si tamas, cele trei gune, reprezinta o cheie importanta pentru constientizarea propriei stari de existenta. Fara aceasta cheie nu ar exista modalitatea de a afla daca ne dezvoltam si ne manifestam in mod real eul. Directia naturala in care se dezvolta lumea pleaca de la sattva, trece prin rajas si ajunge la tamas. Totusi, acelasi rajas care conduce de la sattva la tamas poate fi folosit pentru a transforma tamas in sattva. Prin intermediul celor cinci organe ale simtului, omul are posibilitatea de a alege intre a tinde continuu, prin dorinte si ingradiri, in jos, spre delasare (tamas), sau sa fie activ (rajas) sau sa se miste in sus, spre lumina (sattva).

Omul predominat sattva are o privire de ansamblu si poate cunoaste trecutul, prezentul sau viitorul unui lucru. El are o perspectiva larga, ca a aceluia care sta in varful muntelui si care poate privi tot ce se afla sub el.

Omul predominat rajas poate vedea acelasi obiect; el il va ordona insa in schema proprie de functionare, putand cunoaste efectiv valoarea prezenta a acelui lucru.

Omul predominat tamas va ignora obiectul pana se va impiedica de el.

Sattva este lumina, claritate si cunoastere.

Rajas este inspiratie, activitate, durere.

Tamas este indoiala, intuneric si obligatie.

Fiecare om are posibilitatea de a alege daca vrea mai multa lumina in viata sa sau daca vrea sa se conecteze fluxului energetic care duce in jos, in directia tamas si sa sfarseasca in totala inactivitate, in moarte.

Pentru a tinde spre un nivel sattva mai inalt, trebuie produs mai mult rajas. Aceasta are loc cu mai multa durere si printr-o disciplina mai severa, care ne indeparteaza pe moment de multumire, caci tamas poate fi eliminata prin autodisciplina.

Durerea initiala ne arata drumul spre lumina, desfatare, spre claritatea care ne permite autocunoasterea propriei naturi si a rolului pe care il avem in Univers.

Cel care intelege natura celor trei gune, prezenta ei atotcuprinzatoare, ii poate recunoaste prezenta in sine si ii poate urmari actiunile si interactiunile pentru tot restul vietii.

De cum reusim sa observam, din punctul de vedere al cunoasterii celor trei gune, impulsurile si motivatiile care ne fac sa actionam, vom prelua noi insine raspunderea pentru dezvoltarea propriului organism.

Daca ne observam obisnuintele culinare, somnul, sexualitatea, gandurile si respiratia, vom constata ca hrana, imbracamintea, culorile, tonurile, ciclurile diurne si nocturne, schimbarea anotimpurilor si altele asemenea produc schimbari in noi insine; vom descoperi de asemenea ca unele alimente sunt de natura sattva, altele rajas, iar altele tamas. Vom recunoaste ca unele tonuri, culori, perioade din zi sau anotimpuri sunt sattva, altele rajas, iar altele tamas. De asemenea, vom intelege ce inseamna sa te misti usor, plin de energie, dar si delasator sau somnolent si vom afla ca propriile sentimente sunt cele mai clare si simple indrumari spre atingerea propriului eu.

Vom vedea ca activitati si intamplari care produc lumina, claritate si focalizare sunt de natura sattva, ca tot ceea ce produce inspiratie, activitate si durere sunt rajas si ca tot ce conduce la constrangere, indoiala, necunoastere si somn este de natura tamas.

Daca ne dezvoltam rajas pentru a inmulti sattva, ne vom putea impotrivi mersului natural al lucrurilor si vom uni constiinta individuala cu acea constiinta din care porneste totul. Rasplata celui care isi asuma greutati este sat - chit - ananda (pura existenta - pura constiinta - pura beatitudine).

Hrana sattva, rajas si tamas

Alimentele proaspete, suculente, usoare, uleioase, hranitoare, dulci si gustoase sunt de natura sattva. Dintre acestea se pot enumera: graul, orezul, orzul, boabele verzi de soia, laptele, untul, mierea, zaharul nerafinat, sarea gema, cartofii dulci, dovleceii, bostanii, castravetii, spanacul, morcovii, sfecla rosie, fructele dulci si zemoase ca: mango, prune, pepeni galbeni si rosii si portocale dulci. Toate aceste alimente sunt usoare, zemoase si hranitoare si furnizeaza corpului, atunci cand sunt corect folosite, energie sattva.

O masa compusa din alimente ca lapte, iaurt, lapte batut, unt si branza proaspata nefermentata ofera multa energie sattva. Acelasi lucru este valabil si pentru legume verzi, migdale, stafide, mere dulci, struguri dulci, banane, rodii, piper negru, grau integral si orez. Toate aceste alimente dau corpului energia necesara pe care acesta o consuma fara sa il impovareze suplimentar si il ajuta sa ajunga la o chimie echilibrata a corpului, care formeaza piatra de temelie pentru a atinge o treapta inalta a constiintei in care predomina energia sattva.

Alimentele sattva aduc chitta (eul perceptibil, psyche) intr-o stare de armonie, prin faptul ca aduc sistemului individual un material usor digerabil si hranitor.

Marirea energiei sattva, precum si dezvoltarea si diversificarea spirituala poate fi sustinuta si prin alimente sattva, in special fructe, diverse soiuri de cereale, alese in functie de anotimp, si legume, alimente ce corespund calitatilor sattva deja mentionate. Ideala este o dieta compusa numai din fructe ca portocalele dulci, merele, bananele, strugurii si mango dulce. Cei care nu vor sa renunte la legume, cereale, seminte si pastai trebuie sa foloseasca grau, tarate de grau, paine de casa din faina integrala (cel mai bine este sa se foloseasca faina de grau partial incoltit, macinat pe piatra), boabe de fasole mung, fasole galbena, orez, legume cu frunze, diverse soiuri de dovleci, dovlecei, lapte si unt.

Cele cinci elemente si simturile

Cele cinci elemente (eter, aer, foc, apa si pamant) se manifesta in cele cinci simturi ale omului, cu ajutorul carora el ia cunostinta de mediul inconjurator, precum si in anumite activitati si functii fiziologice ale sale. Fiecarui element ii este subordonat unul dintre simturi - vazul, auzul, gustul, mirosul sau simtul tactil - si organul corespunzator acestuia. In acelasi timp, prin mijlocirea simturilor, elementele se afla in legatura cu cinci activitati importante - dependente, intr-un fel sau altul, de organele de simt - si, implicit, cu acele organe sau parti ale corpului care participa la activitatile respective.

Astfel, eterul - mediul prin care se propaga sunetul - are subordonat auzul. Dar organul auzului, urechea, este implicat in procesul comunicarii (daca nu am fi auziti, nu am mai vorbi!), deci elementul eter se manifesta si in actul vorbirii, precum si in organele sau partile corpului legate de limbaj: gura, limba, corzi vocale.

Aerului ii este subordonat simtul tactil (simtul pipaitului), al carui organ este pielea. De regula, noi pipaim cu mana (de aceea pielea de pe maini este deosebit de sensibila), cu care savarsim insa si alte activitati: cu mana luam, dam, tinem, acte aflate de asemenea in legatura cu elementul aer.

Elementul foc - care se manifesta ca lumina, caldura, culoare - are subordonat simtul vazului. Iar ochii, organul vederii, indruma mersul, avand astfel o anumita legatura cu picioarele (un orb poate, desigur, sa mearga, dar el isi gaseste anevoie drumul, "orbecaie", cum se spune). Prin urmare, focul se afla in legatura si cu mersul si picioarele.

Apa are subordonat gustul si organul corespunzator, limba. Fara apa, daca e uscata, limba nu simte gustul.

Elementului pamant ii e subordonat mirosul, al carui organ de simt este nasul. Una din functiile importante ale nasului, cea de eliminare a reziduurilor de aer prin expiratie, e asemanatoare cu aceea de excretie a anusului. Aceasta legatura se vede, de pilda, in faptul ca atunci cand suntem constipati sau avem toxine in intestinul gros, respiratia noastra devine neplacuta, iar simtul mirosului slabeste.

Pentru Ayurveda, corpul uman si organele de simt sunt manifestari ale energiei cosmice, sub forma celor cinci elemente. Acestea izvorasc - dupa cum afirma vechii intelepti (rishis) - din insusi Spiritul cosmic, iar scopul Ayurvedei este sa inlesneasca legatura armonioasa si deplina intre corpul nostru si acest Spirit.

Simtul gustului - apa este esentiala pentru receptia gustului. Pentru a putea sesiza gustul unei substante, limba trebuie sa fie umeda.

Exista sase senzatii gustative sau savori esentiale: dulce, acru, sarat, iute, amar si astringent. Aceste sase senzatii primare de gust deriva din cele cinci elemente.

Oamenii la care predomina vata ar trebui sa evite excesul de substante amare, iuti si astringente, caci acestea accentueaza elementul aer si au tendinta de a provoca balonari. Lor le sunt indicate dulcele, acrul si saratul.

Oamenii cu constitutie pitta ar trebui sa evite substantele acre, iuti si sarate, care perturba elementul foc din corp. Lor le sunt favorabile substantele dulci, amare si astringente.

Oamenii cu constitutie kapha ar trebui sa evite alimentele dulci, acre si sarate, caci acestea perturba elementul apa din corp. Ei ar trebui sa aleaga alimente cu gust iute, amar sau astringent.

Rasa, Virya si Vipak

Farmacologia Ayurveda se bazeaza pe conceptele rasa, virya si vipak. Substantele organice si anorganice provoaca senzatii diferite de gust si temperatura atunci cand traverseaza gura, stomacul, intestinul subtire si cel gros. Prima perceptie de gust care se produce cand o substanta atinge limba se numeste rasa. Cand substanta inghitita ajunge in stomac, apare o senzatie de cald sau de rece. Aceasta este denumita virya. Efectul virya depinde de proprietatea de incalzire sau racire a substantei.

Alimentele au si un efect ce se dezvolta dupa digestie si este numit vipak. De exemplu, in majoritatea cazurilor, carbohidratii devin, dupa mestecare si digestie, dulci, iar gustul lor dupa digerare - vipak - este dulce.

Rasa, virya si vipak formeaza baza farmacologiei ayurvedice. Practica a demonstrat ca exista numeroase alte substante care dezvolta un efect specific in corp.

Conceptele rasa, virya si vipak nu se refera numai la alimente si la plante medicinale, ci si la pietre pretioase, minerale, metale, culori, ca si la aspecte spirituale si emotionale.

Tabelul urmator prezinta regulile generale pentru determinarea principiilor rasa, virya si vipak.

  GUSTUL ELEMENTE CUPRINSE 1.     dulce pamant si apa 2.     Sarat apa si foc 3.     acru pamant si foc 4.     picant, iute foc si aer 5.     amar aer si eter 6.     astringent aer si pamant
Dulce (pamant si apa)

Proprietati: Racoritor

Efecte: Anabolice. Reduce vata si pitta, mareste kapha. Mareste puterea. Potoleste setea, da senzatia de ardere, hraneste si linisteste.

Dezavantaje: Favorizeaza obezitatea, provoaca somn prelungit, da senzatia de greutate, letargie, anorexie, tuse, diabet si cresterea anormala a musculaturii.

Exemple: Grau, orez, lapte, zahar candel, zahar, curmale, lemn dulce, trifoi rosu, menta, ulm.

Acru (pamant si foc)

Proprietati: Confera caldura. Este usor, fierbinte si uleios.

Efecte: Anabolic: reduce vata, mareste pitta si kapha.Accentueaza gustul mancarurilor. Trezeste apetitul si ascute mintea. Ascute simturile. Faciliteaza evacuarile si fluxul de sputa.

Dezavantaje: Mareste setea, sensibilitatea dintilor, fluidizarea kapha. Sporeste cantitatea de toxine din sange, poate provoca edeme, formatii tumorale, arsuri si aciditate.

Exemple: Iaurt, branza, struguri verzi, lamaie, bame, macese.

Sarat (apa si foc)

Proprietati: Confera caldura. Este greu, uleios si fierbinte.

Efecte: Anabolic: micsoreaza vafa, mareste pitta si kapha. Faciliteaza digestia, are efect antispatic si purgativ. Favorizeaza producerea sputei. Anihileaza alte variante de gust. Provoaca retentia de lichide.

Dezavantaje: Efecte negative asupra sangelui, provoaca lesinuri si o supraincalzire a corpului, accentueaza bolile de piele. Provoaca inflamatii, deterioreaza sangele, provoaca tumori stomacale, eczeme, acnee si mareste tensiunea sanguina.

Exemple: Sare marina, sare gema.

Iute (foc si aer)

Proprietati: Confera caldura.

Efecte: Catabolic: reduce kapha, mareste vatta si pitta, curata cavitatea bucala. Faciliteaza digestia si absorbtia hranei. Curata sangele, vindeca boli de piele, dizolva hematoame, curata corpul.

Dezavantaje: Accentueza caldura, cantitatea de sudoare, provoaca lesinuri, da senzatia de arsura in gat, stomac si inima. Poate provoca tumori stomacale, ameteli si lesin.

Exemple: Ceapa, ridichi, ardei, ghimbir, usturoi, asafotida, piper de Cayenne.

Amar (aer si eter)

Proprietati: Racoritor. Este usor si rece.

Efecte: Catabolic: micsoreaza pitta si kapha, mareste vata. Accentueaza celelalte gusturi. Actioneaza antitoxic, distruge germenii. Remediu impotriva lesinului, mancarimilor si senzatiei de arsura in corp.

Dezavantaje: Accentueaza asprimea, slabirea si senzatia de uscaciune. Poate provoca ameteala si chiar lesin. Exemple: Radacina de papadie, stevie, rubarba, sulfina, radacina de gentiana.

Astringent (aer si pamant)

Proprietati: Racoritor. Este uscat, aspru si rece.

Efecte: Catabolic, reduce pitta si kapha mareste vata. Are efect calmant, dar poate provoca constipatie, provoaca constrictia vaselor, este hemostatic.

Dezavantaje: Accentueaza uscaciunea gurii, balonarile, constipatia, impiedica vorbirea. Un exces de substante astringente poate duce la imbolnavirea inimii.

Exemple: Banane verzi, smirna, sofran, alaun.

Simtul gustului si influenta sa asupra temperamentului

Toate alimentele poseda o natura proprie. Dar, desi in alimente exista nenumarate substante si elemente, acestea produc numai sase senzatii gustative diferite.

Acestea sunt:

1. dulce
2. sarat
3. acru
4. picant
5. amar
6. astringent (metalic).

Fiecare dintre aceste senzatii gustative sau savori apare prin combinarea a doua dintre cele cinci elemente: pamant, apa, foc, aer si eter.

1. Gustul dulce - Madhura rasa

Gustul dulce apare din combinarea apei si a pamantului. Acest gust este prin natura lui sattva. De aceea, mancarea dulce este hranitoare, produce bunastare si multumire. Ea furnizeaza sistemului calorii, inlatura nervozitatea (care apare din lipsa de glucoza), ajuta in caz de hiperaciditate, confera pielii un luciu sanatos si vindeca boli provocate de aer (vata) si bila (pitta). Mierea si zaharul sunt cele mai bune exemple pentru a descrie gustul dulce. Utilizarea exclusiva a dulciurilor sau excesul de dulciuri dezvolta limfa (kapha) si ingrasa. De asemenea, mancate fara masura, dulciurile pot conduce la constipatie, ingreuneaza digestia si favorizeaza aparitia viermilor intestinali.

2. Gustul acru - Amla rasa

Gustul acru apare prin combinarea apei cu focul. Gustul acesta are o natura rajas si stimuleaza spiritul. El creste pofta de mancare si mareste aportul de saliva (numai gandul la ceva acru umple gura de saliva). in acest mod, digestia este stimulata si sunt vindecate bolile produse de aer. Lamaile si iaurtul sunt cei mai buni reprezentanti ai gustului acru.

in exces, mancarea acra este daunatoare oamenilor cumpatati, ca si barbatilor in general, pentru ca subtiaza lichidul seminal. in plus, prea mult acru irita gatul, sporeste aciditatea sangelui si dezvolta bila si limfa.

3. Gustul sarat - Lavana rasa

Gustul sarat apare din contopirea pamantului cu focul. El este de natura rajas si provoaca de aceea pofta de mancare. El atrage apa, largeste canalele corpului si vindeca boli provocate de aer. in plus, fluidizeaza limfa (kapha). Sarea gema, sarea de mare si cea de salina sunt exemple pentru acest gust.

Consumarea excesiva a sarii sau mancarurilor sarate provoaca uscaciune, riduri, impurifica sangele, strica dintii si provoaca boli de piele, care sunt in legatura cu deranjamentele functionale ale bilei (pitta).

4. Gustul amar - Tikta rasa

Gustul amar apare din contopirea aerului cu eterul (akasha). Este de natura rajas, stimuleaza pofta de mancare si purifica sangele. Gustul amar vindeca boli provocate de bila (pitta) si de limfa (kapha) si omoara viermii din sistemul digestiv.

Pepenele amar (karela), asafotida (hing) si chinina sunt exemple pentru ilustrarea gustului amar.

Daca un aliment amar se consuma singur sau in exces, provoaca boli determinate de aer (vata), ceea ce conduce la pierderea de energie si la nervozitate.

5. Gustul iute - Katu rasa

Gustul iute apare din combinarea aerului cu focul. El are o natura rajas-tamas si stimuleaza organele de simt. Daca alimentele care au acest gust sunt consumate in forma pura (de exemplu boia) este suficienta o bucatica pentru a face ochii sa lacrimeze si nasul sa curga.

Gustul iute stimuleaza sistemul circulator, actionand sudorific, si vindeca boli provocate de dezechilibrul limfei (kapha). El usuca rani si omoara viermii din tractul digestiv superior si inferior. Piperul negru, ghimbirul si boiaua au gust iute.

Daca acest gust este folosit singur sau in exces va provoca arsuri in gat, gastrita, dureri in corp, ca si boli provocate de aer (vata). Excesul de hrana iute dauneaza ochilor si lichidului seminal, provoaca sete si usuca gatul, gura si buzele.

6. Gustul astringent - Kasaya rasa

Gustul astringent apare din combinarea aerului cu pamantul. Este de natura rajas. El curata sangele, provoaca uscaciune, intareste aerul (vata) si este bun pentru piele. El ajuta digestia si asimilarea de grasimi si uleiuri si vindeca boli provocate de bila (pitta) si limfa (kapha).

Gustul usor astringent al metalelor este un bun exemplu pentru acest gust. Folosite singure sau in exces, alimentele care au gust astringent provoaca uscaciunea gurii, a cerului gurii si a buzelor, dar provoaca si constipatie, modificarea culorii pielii, sete, ca si boli datorate dereglerarii aerului (vara).

Din cele de mai sus se poate vedea ca cele sase gusturi sunt responsabile pentru activitatea si echilibrul celor trei umori: aer (numit si vant), bila si limfa.

Aerul (vata) este excitat de gustul astringent, de cel amar si de cel iute si este suprimat de gustul dulce, acru si sarat.

Bila (pitta) este excitata de gustul iute, acru si de cel sarat si este suprimata de cel dulce, astringent si amar.

Limfa (kapha) este excitata de gustul dulce, acru si de cel sarat si este suprimata de cel iute, astringent si amar.

Un bucatar bun are datoria de a armoniza in mancaruri toate cele sase gusturi si nu sa se rezume la gustul acru, sarat sau dulce, fara a le utiliza pe celelalte. Omul a fost creat sa poata gusta sase gusturi diferite. Daca acestea nu sunt stimulate alternativ, unele vor ramane inactive, iar sistemul va resimti lipsa unor anumite substante chimice, fapt care conduce la aparitia unor dezechilibre.

O alimentatie echilibrata trebuie sa contina toate cele sase tipuri de gust, in proportii echilibrate. Unele dintre acestea sunt necesare in cantitati mai mari, altele in cantitati mai mici, in functie de puterea si ponderea lor. Ultilizarea fara masura a tuturor gusturilor, ca si folosirea exclusiva a unuia singur, este neindicata - cu o exceptie, zilele de post.

Hrana si calitatile ei

Hrana care produce caldura in organism stimuleaza bila (pitta) si vindeca racelile. Utilizarea ei este resimtita de organism ca o incalzire. Mancarea calda este indicata pentru indivizii dominati de limfa (kapha).

Hrana care produce raceala in corp stimuleaza limfa (kapha) si reduce caldura. Utilizarea ei este resimtita de organism ca o racire. Hrana rece este indicata pentru indivizii dominati de bila (pitta).

Hrana fierbinte si uleioasa actioneaza benefic, calmand. Ea vindeca boli provocate de aer (vata) si durerile de orice fel. Hrana fierbinte si uleioasa este indicata pentru indivizii dominati de aer (vata).

Hrana fierbinte si uscata actioneaza cald, uscat si deshidratant. Ea vindeca bolile provocate de limfa (kapha). Hrana fierbinte si uscata este indicata pentru indivizii dominati de limfa (kapha).

Hrana rece si uscata are un efect racoritor si deshidratant. Ea intareste aerul (vata) si intensifica durerile. Hrana rece si uscata este indicata pentru indivizii dominati de bila (pitta) si de limfa (kapha).
Hrana rece si uleioasa este racoroasa, lipicioasa, vindeca fierbintelile si uscaciunea si stimuleaza limfa (kapha). Hrana rece si uleioasa este indicata pentru indivizii dominati de bila (pitta).
sursa: www.ecolife.ro