facebook suntsanatos.ro    pinterest suntsanatos.ro    rss suntsanatos.ro

Arta Binecuvantarii

Spiritualitate

Formulele utilizate în Arta Binecuvântării
Formula utilizată prin rostire lăuntrică atunci când realizăm Binecuvântarea :
“Doamne Dumnezeule, Tată Ceresc, te implor cu umilinţă, dacă această fiinţă umană având numele de … (se rosteşte numele de botez – toate numele de botez dacă sunt mai multe) merită, miluieşte-o, revărsând asupra ei, prin mine, Graţia Ta Supremă. Facă-se Voia Ta. Amin.“

Formula de Binecuvântare pentru un grup:
“Doamne Dumnezeule, Tată Ceresc, te implor cu umilinţă, dacă acest grup de fiinţe umane merită, miluieşte-l acum, revărsând asupra lui, prin mine, Graţia Ta Supremă. Facă-se Voia Ta. Amin.“

Formula de autobinecuvântare pentru bărbaţi:
“Doamne Dumnezeule, Tată Ceresc, te implor cu umilinţă, dacă cel care te roagă acum, având numele de … (se rosteşte numele de botez – toate numele de botez dacă sunt mai multe) merită, miluieşte-l, revărsând asupra lui Graţia Ta Supremă. Facă-se Voia Ta. Amin.“

Formula de autobinecuvântare pentru femei:
“Doamne Dumnezeule, Tată Ceresc, te implor cu umilinţă, dacă cea care te roagă acum, având numele de … (se rosteşte numele de botez – toate numele de botez dacă sunt mai multe) merită, miluieşte-o, revărsând asupra ei Graţia Ta Supremă. Facă-se Voia Ta. Amin.“

Formula de mulţumire care se rosteşte în final (sau chiar mai târziu):
“Îţi mulţumesc Tată Ceresc, că ai făcut din fiinţa mea vasul manifestării Graţiei Tale Supreme.”

Aceste formule trebuiesc învăţate pe dinafară şi apoi utilizate!

binecuvantare

Etapele în execuţia unei binecuvântări sunt exprimate succint mai jos.

*Ne interiorizăm mental şi sufleteşte ;
*Atitudinea interioară este esenţială: ne orientăm atenţia, sufletul şi afectivitatea numai către DumnezeuTatăl;
*Ne focalizăm atenţia in zona din mijlocul pieptului şi zona din creştetul capului simultan. Simţim o stare de înălţare, stare de afectivitate euforică unică, infinit nuanţată;
*Rostim astfel încât să o simţim cu toată fiinţa, formula de binecuvântare (rostirea acestei formule se face mental);
*Ridicăm mâna în poziţia indicată;
*Apoi, cu ochii închişi, ne orientăm privirea într-un uşor strabism convergent în sus, către zona din creştetul capului;
*Când se declanşează fluxul de Energie Divină şi se scurge în trup, privirea coboară şi revine la o atitudine normală, ochii rămânând închişi;
*Simultan vom urmări să percepem cu ochii minţii ce se petrece în noi şi prin noi;
*Conştientizăm cum fluxul de Energie Divină, pătrunzând prin creştet de sus în jos, ne inundă întreaga fiinţă, apoi o parte din ea se scurge prin braţul nostru drept în fiinţa pe care o binecuvântăm (în cazul Autobinecuvântării întreaga energie rămâne în noi).
*Conştientizăm, urmărind să fim cât mai atenţi la cele cinci faze ale manifestării fluxului de Energie Divină:
-declanşarea în crescendo
-atingerea unui maxim
-diminuarea progresivă
-sfârşitul
-efectele globale
*După ce se încheie cele cinci faze mâna se lasă în jos.
*Dacă fiinţa nu merită să primească acest dar divin, conform formulei de binecuvântare, atunci nu apare nimic, fluxul de energie nu se declanşează.
*În final îi mulţumim lui Dumnezeu (rugăciunea de mulţumire nu este necesar să fie rostită după fiecare binecuvântare, ci doar în final).

Efectele care apar şi se intensifică în timp sunt complexe, multiple, remanente chiar zile, săptămâni, luni, ani, atât la cel care este binecuvântat cât şi la cel prin care se realizează Binecuvântarea. Energia pe care o primim este infinită. Dumnezeu are energie mereu şi pentru toţi. De aceea putem realiza Arta Binecuvântării oricât de des dorim.

Binecuvântarea este mai mult decât o rugăciune, căci în rugăciune putem greşi cerându-I lui Dumnezeu anumite lucruri. Prin Binecuvântare Dumnezeu ne dă exact ceea avem nevoie, în cazul autobinecuvântării sau respectiv ceea ce au nevoie cei binecuvântaţi. Arta Binecuvântării ne angrenează liberul arbitru. Doar dacă cerem, putem primi: "Dumnezeu ne dă, dar nu ne pune în traistă"!

Se pot binecuvânta şi case, locuri, obiecte, alimente, situaţii, acţiuni, caz în care vom modifica formula de binecuvântare. Către orice poate fi dirijată Energia Spiritului lui Dumnezeu, căci în toate poate apărea îndumnezeirea. Binecuvântarea nu e necesar să fie precedată de consacrare, deoarece este vorba de spiritul lui Dumnezeu care este şi în manifestare şi în afara ei şi ea este o acţiune realizată de Dumnezeu însuşi. Prin Arta Binecuvântării activăm focarele energetice invizibile şi tainice şi ne conectăm la câmpul sincronicităţii.

Poziţia indicată pentru realizarea Binecuvântării

Poziţia indicată pentru execuţie este în picioare, cu spatele drept, cu mâna dreaptă cât mai relaxată, îndoită în sus. Palma mîinii drepte este la aproximativ 20 cm de umăr; degetele sunt desfăcute, uşor curbate ca pentru a prinde o minge. Această poziţie trebuie luată încă de la început. Această poziţie este indicată pentru binecuvântarea unei fiinţe umane care se află lângă noi (fără a o atinge!) sau pentru binecuvântarea unui grup mic de fiinţe umane, aflat în faţa noastră, la o distanţa mică de noi.

Precizări foarte importante:
*Dacă persoana binecuvântată nu este în faţa noastră, vom orienta palma mâinii drepte către în sus, venind cu ea mai aproape de umăr sau chiar deasupra umărului drept în această situaţie.
*Pentru grupuri mari de persoane (mai mult de 50 de persoane) sau care se află la mare distanţă de noi, întindem mâna în faţă.
*În cazul autobinecuvântării mâinile rămân pe lângă corp.
*Dacă starea noastră de vitalitate şi forţa interioară sunt suficient de mari, putem atinge cu mâna dreaptă fiinţa pe care o binecuvântăm pe frunte, cu degetele desfăcute orientate spre sahasrara, fără să îi acoperim creştetul capului.
*Este foarte important ca braţul şi degetele mâinii drepte să fie relaxate!

În principiu, este bine ca atât cel binecuvântat cât şi cel prin care se realizează binecuvântarea să fie atunci în picioare. În ceea ce-l priveşte pe cel care realizează binecuvântarea (sau autobinecuvântarea) acestă poziţie, care reflectă o anumită stare de respect faţă de Dumnezeu, este imperios necesară. Desigur că noi putem binecuvânta o fiinţă care nu ştie că noi atunci realizăm o binecuvântare pentru ea, sau o fiinţă foarte bolnavă, sau pe cineva despre care nu ştim unde este şi ce face. În aceste situaţii este evident că nu îi putem impune acelei persoane să se ridice în picioare.

În cazul în care vrem să binecuvântăm o fiinţă dragă aflată la distanţă, trebuie să ne gândim la ea, să ne-o imaginăm mental, să îi vizualizăm chipul. În cazul unui grup urmărim să vizualizăm chipul fiecărui membru al grupului. Nu contează distanţa la care se află persoana sau grupul pe care dorim să le binecuvântăm.

În viaţa de zi cu zi nu trebuie să ezităm niciodată să realizăm Arta Binecuvântării în diferite situaţii de viaţă, în care dorim să ajutăm o altă fiinţă umană, sau atunci când suntem cuprinşi de compasiune la vederea unei persoane în suferinţă, sau dacă vrem să detensionăm o situaţie conflictuală etc. În aceste situaţii speciale, în care dorim să realizăm Arta Binecuvântării, dar nu ne putem retrage în intimitate pentru a face acesta, vom schiţa discret poziţia mâinii, orientând palma către fiinţa pe care o binecuvântăm. Vom urma toate etapele, inclusiv rostind mental formulele de binecuvântare, dar pentru a nu-i şoca pe cei din jur vom putea face aceasta numai atunci cu ochii deschişi. Vom închide ochii doar în etapa iniţială în care trebuie să ne orientăm privirea interioară spre creştetul capului.

Fiinţa care practică Arta Binecuvântării:
*      atinge treptat simplitatea şi puritatea unui copil ceea ce presupune eliminarea a tot ceea ce este inutil şi fără sens în viaţa noastră privită global, primind în schimb bogăţia unei vieţi îndumnezeite;
*      resimte plenar bucuria de a trăi, amplificarea aptitudinii de apreciere la justa valoare a bucuriilor simple (să ne bucurăm de o stare de relaxare, de o floare, de un surâs, etc.);
*      devine plin de compasiune faţă de toate fiinţele, trăieşte o stare de coeziune cu ceilalţi, fără disperare, ranchiună, concurenţă, ură, devine un mesager al lui Dumnezeu pentru ceilalţi;
*      este plin de înţelegere şi bunăvoinţă faţă de ceilalţi (noi nu avem dreptul să impunem nimănui nimic, fiecare este unic), ceea ce produce o tainică legătură cu ei, percepută empatic;
*      îşi purifică toate intenţiile, simte intuitiv că orice scop ascunde în el şi scopul real care se află la baza lui. De la un moment dat constată că acest aspect nu mai poate fi disimulat (s-ar păcăli numai pe el însuşi) reuşind să-şi modifice destinul prin transcenderea karmei;
*      devine un optimist desăvârşit care foloseşte în mod total şi transfigurator orice fapt existenţial, având mereu resurse pentru a aprecia şi a evolua benefic, plin de încredere;
*      devine o forţă generoasă capabilă să se dăruiască în slujba unui ideal divin, devine capabil să recunoască cât mai bine Energia Divină pentru a o putea dărui şi altora, să-şi dezvolte capacitatea de releu;
*      ajunge să devină complet eliberat de prejudecăţi şi concepţii dogmatice, închistatoare, ajunge să se cunoască, să cunoască atât situaţia, cât şi pe cei pe care îi judecă, pentru că orice prejudiciu adus unei fiinţe este o sfidare a legilor lui Dumnezeu care nu rămâne fără răspuns;
*      observă, înţelege şi respectă în mod spontan şi cu naturaleţe legile firii, contemplă totul cu atenţie şi se supune Legilor Divine contemplate;
*      obţine un simţ desăvârşit al dreptăţii. Fără Dumnezeu cum poate fi oare explicat instinctul dreptăţii? Cel care practică Arta Binecuvântării obţine intuiţia dreptăţii Lui Dumnezeu;
*      înţelege mult mai bine pe cale intuitivă toate fiinţele şi în special fiinţele de sex opus. De exemplu când cineva ne deranjează, ne adâncim în profunzimile fiinţei şi ne amintim o stare pe care am trăit-o deja: “Sunt om şi nimic din ceea ce este omenesc nu-mi e străin“. Înţelegem că noi am trăit deja totul;
*      ajunge treptat să distingă în mod obiectiv nivelul spiritual al unei fiinţe umane:
o            grupa I (primară): doreşte să-şi satisfacă plăcerile simţurilor;
o            grupa a II-a : crede în existenţa unei misterioase instanţe superioare lui;
o            grupa a III-a : descoperă faptul că există un raport strâns între Dumnezeu şi conştiinţă;
o            grupa a IV-a : caută să înţeleagă cum se manifestă Dumnezeu;
o            grupa a V-a : a atins o sensibilitate spirituală rafinată;
o            grupa a VI-a : devine un releu între Dumnezeu şi Creaţie.
Realizând zilnic Arta Binecuvântării îi putem înţelege pe ceilalţi mult mai bine şi astfel ne va fi mult mai clar cum putem să-i ajutăm.

sursa: yogaesoteric.net

Articole despre


Articole din Spiritualitate