Zaharul, un pseudoaliment daunator | SuntSanatos.ro
facebook suntsanatos.ro    pinterest suntsanatos.ro    googleplus suntsanatos.ro    rss suntsanatos.ro

Zaharul, un pseudoaliment daunator

De evitat

Mulţi autori atrag atenţia asupra efectelor nocive ale acestui produs şi îl consideră responsabil, în mare parte, pentru patologia umană a ultimului secol. Destui nutriţionişti numesc zahărul rafinat «moartea albă». După carne, el ocupă primul loc în scurtarea vieţii. Zahărul este considerat drept un serios drog, iar consumul de zahărul din obişnuinţă poate deveni toxicomanie. Înşelător prin gust, el stîrneşte în organism o furtună de dezechilibre cu toatea acestea, nu multă lume ştie că dulciurile provoacă diabet, favorizează depunerile de colesterol şi supun inima la eforturi suplimentare). Pe scurt, plătim plăcerea gustativă cu felii de sănătate.

zahar3

CE ESTE ZAHĂRUL RAFINAT
Zahărul este un aliment cu un grad înalt de rafinare, conţinând 99,8% zaharoză.  Mai concret, sfecla de zahăr se compune din peste 50 de constituenţi cunoscuţi; zahărul rafinat conţine numai unul singur: zaharoza (vezi tabelul de mai jos).

100 g de...     zahăr alb pur      miere       melasă
conţin        (mg)     (mg)      (mg)
calciu         0       5      684
fosfor         0      6      84
fier        0,1       0,5      16,1
potasiu       3      51      2927
sodiu       1      5      96
tiamină (B1)       0     urme      0,4
riboflavină (B2)       0      0,04      0,19
niacină (B3)      0       0,3      2

Şi totuşi, zahărul rafinat - ne spun producătorii - este de natură organică. Afirmaţie adevărată, dar incompletă şi voit omisivă, care dezinformează consumatorul neavizat. Prin rafinare, el îşi pierde enzimele, adică viaţa şi toţi ceilalţi constituenţi absolut necesari întreţinerii vieţii. Ajunge să fie în dizarmonie cu Natura tocmai prin aceea că îi lipsesc cele 20-30 de elemente nutritive, alături de care a coexistat iniţial în sfeclă sau în trestia de zahăr din care provine.
În concluzie, zahărul rafinat este lipsit complet de trofine şi conţine numeroşi aditivi chimici. Apoi, prin procesul de rafinare, zahărul pierde mineralele şi vitaminele, iar pentru a fi metabolizat sustrage aceste elemente din organismul uman (3). Zahărul nu numai că nu aduce nici un beneficiu, dar chiar spoliază organismul de elemente nutritive şi este nociv.

DESPRE METABOLIZAREA ZAHĂRULUI RAFINAT ŞI EFECTELE DĂUNĂTOARE ALE CONSUMULUI DE ZAHĂR
Aventura zahărului în corpul nostiu este interesantă, dar foarte periculoasă. El străbate cu uşurinţă intestinul subţire şi ajunge în sînge. Provoacă modificări în compoziţia sîngelui şi dă o stare de hiperglicemie. Apare, de îndată, o rapidă excitare fizică şi psihică. Pancreasul primeşte un şoc şi secretă mai multă insulina decît în mod normal, fapt care are drept consecinţă scăderea zahărului din sînge sub medie. După 10-15 minute de la ingestia unei cantităţi semnificative de zahăr, se instalează o stare de hipoglicemie care se manifestă prin senzaţia de epuizare, de oboseală. De data aceasta este biciuit şi ficatul, care îşi transferă o parte din rezerva de glucide în sînge. Pendulările acestea extreme dereglează metabolismul şi epuizează şi sistemul nervos. Prin repetate consumuri exagerate de zahăr, pancreasul îşi epuizează rezervele de fabricare a insulinei.

Am reţinut, desigur, contribuţia zahărului la geneza diabetului: Pe de altă parte, organismul îşi mobilizează, pentru neutralizarea zahărului, resursele de calciu, în detrimentul sistemului osos şi al dentiţiei care devin din ce în ce mai fragile. S-a constatat că aorta persoanelor decedate prin infarct miocardic conţine mai puţin crom decît a celor decedate de alte boli sau chiar de bătrîneţe. Acest deficit cronic este fără dubiu datorat consumului de zahăr rafinat.
Zahărul este şi un mare «hoţ de magneziu», atentînd grav la imunitatea organismului. Una dintre marile cauze ale cancerului este, în afara scăderii imunităţii, carenţa de magneziu. Neutralizarea vitaminei B provoacă boli ale sistemului nervos, tulburări de memorie, palpitaţii, ameţeli, ulcere, degeraturi, boli de circulaţie. Organismul îşi ia măsuri de precauţie, se apără de asaltul zahărului, dar preţul e prea mare.

Spre a fi metabolizat, zahărul fură deci din rezerva organismului minerale: magneziu, calciu, crom, vitamina B, enzime etc.
Statistic vorbind, se poate dovedi în mod cert că epoca modernă - în care diabetul s-a răspândit ca un flagel - se suprapune epocii descoperirii şi folosirii extensive a zahărului. Consumul excesiv de zahăr duce şi la sporirea cazurilor cu dislipidemii (4). Altfel spus, consumul acestui produs alimentar tulbură metabolismul grăsimilor. În final, abuzul de zahăr şi creşterea grăsimilor în sânge măresc riscul bolilor cardiovasculare.

Un alt motiv pentru care ar trebui să nu consumăm deloc zahăr, sau în cel mai rău caz doar foarte puţin, este faptul că acest aşa-zis aliment duce la creşterea morbidităţii cardiovasculare. Ori, este ştiut faptul că bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de mortalitate în patologia generală (4). Alte riscuri la care se expun consumatorii de zahăr constau în: creşterea frecvenţei cariilor (1), riscul de poluare microbiană, sporirea numărului de cazuri cu rectocolită ulcerohemoragică şi maladia Crohn (2), favorizarea obezităţii, iar în această ultimă situaţie putem asista la un cumul de factori de risc: obezitate, diabet, dislipidemii (4).

Nu de puţine, ori auzim pe cîte unii recomandînd, în cazuri de boli de inimă, «pentru întărire», cîte un cubuleţ de zahăr sau 1 -2 pahare de apă îndulcită cu zahăr. Este o inepţie, pentru că după arderea rapidă a zahărului, urmează o periculoasă stare de hipoglicemie.
Îndemnul «daţi copiilor dulciuri» conţine şi el un viciu de fond, întreţinut de ignoranţa părinţilor şi de propaganda deşănţată a fabricanţilor de zaharoase. Ştiaţi că un litru de băutură de tip Cola conţine 100-150 grame de zahăr (22 de cuburi) şi substanţe excitante echivalente ca efect cu 3 ceşti de cafea?

ÎNLOCUITORI AI ZAHĂRULUI
1) cel mai bun înlocuitor este MIEREA naturală de albine. Chiar dacă mierea este mai scumpă, ea poate înlocui fără probleme zahărul, căci este sănătoasă şi ne aduce numai beneficii, dacă o consumăm în cantităţi adecvate. Până la urmă, nota de plată la medic va compensa din plin preţul mai scăzut al zahărului...

2) în cazul în care nu avem mereu miere naturală de albine sau ne este totuşi dificilă procurarea acesteia din cauza preţului ridicat, pentru a evita multiplele efecte nocive pe care le declanşează în corp consumul de zahăr rafinat putem recurge la aşa-zisul ZAHĂR INVERTIT.
Iată reţeta de preparare: 1 kg zahăr, 450 g apă, sucul de la o lămîie se amestecă şi se fierb 10 minute. Se colectează, mereu, spuma cu o lingură de lemn.
Se obţine un amestec de două monozaharide (glucoză şi fructoză), cu putere de îndulcire dublă faţă de zahăr. Conţinînd acid citric natural, previne anumite maladii. Se ştie, de asemenea, că acidul citric natural (nu şi cel trecut sub numele acid citric în reţetele băuturilor răcoritoare şi al conservelor, care este un aditiv sintetic extrem de dăunător) sporeşte asimilarea calciului în intestin, contribuie la combaterea şi vindecarea rahitismului, previne formarea calculilor renali, dizolvă uraţii (sărurile acidului uric) şi are certe proprietăţi antiinfecţioase.

BIBLIOGRAFIE
1. Burger Guy-Claude, La Guerre du Cru, Roger Faloci, 1985
2. Gotschall Elaine, Breaking the Vicious Cycle, The Kirkton Press, Baltimore Ontario, Canada
3. Jervis and Ruth Norman, The Fresight Wholefood Cookbook, 1986
4. Segal Rodica şi colaboratorii, Valoarea nutritivă a produselor agroalimentare, Ceres, 1983
sursa: ecolife.ro

Articole despre zahar