Tratament ayurvedic pentru raceala de tip Pitta | SuntSanatos.ro
facebook suntsanatos.ro    pinterest suntsanatos.ro    googleplus suntsanatos.ro    rss suntsanatos.ro

Tratament ayurvedic pentru raceala de tip Pitta

Ayurveda


Focul în exces, datorat răcelii de tip Pitta, generează inflamaţie şi febră. Febra este în acest caz înaltă (de multe ori precedată de frisoane puternice). Pacientul are o senzaţie intensă de căldură, este aprins la faţă. Faringele şi amigdalele sunt inflamate, cu o senzaţie locală de arsură, usturime, “rană vie”, adesea intolerabilă şi de multe ori cu depozite purulente.
floare19

Limba este roşie, iritată, cu senzaţie de usturime, uneori cu exulceraţii, mici leziuni hemoragice sau cu un depozit galben-verzui. Secreţiile de la nivelul nasului şi gâtului sunt purulente, uneori cu striuri de sânge. Adesea apar hemoragii nazale (epistaxis). Ochii sunt roşii, conjunctivele injectate.

Caracteristice sunt durerile de cap cu stări de arsură, căldură, tensiune, strângere. Bolnavul are senzaţia că îi pocneşte sau îi explodează capul, prezintă dureri pulsatile, cu senzaţie de zvâcnire. Este iritabil, nu suportă pe nimeni în preajmă, doreşte izolarea într-o cameră răcoroasă, în întuneric şi linişte.

Aceste tulburări sunt consecinţa încordării excesive, a stărilor permanente de tensiune la o persoană foarte ancorată în problemele ei, foarte hotărâtă să le rezolve, încăpăţânată, înverşunată, pornită pe o singură direcţie, incapabilă să mai vadă şi alte variante, să accepte şi alte atitudini. Sugestiile şi sfaturile o scot din sărite, răspunde la ele iritată, interpretându-le tendenţios, ca pe o critică personală, ca şi cum s-ar referi la propria persoană, şi nu la situaţia în care se află.

Încrâncenarea şi înverşunarea cu care îşi urmăreşte interesele o fac incapabilă să vadă clar realitatea, aceasta fiind deformată de o viziune părtinitoare. Irascibilă, ea suportă greu boala care o ţintuieşte la pat şi o ţine din treburile sale. Este dintre cei care spun: “N-am timp să mă îmbolnăvesc, am prea multe de făcut!“, “N-am timp nici să mor!” Această suprasolicitare duce fiinţa în cauză la o stare de epuizare, pe un fond general de iritabilitate şi încordare. Trăieşte o senzaţie de sfârşeală, de oboseală agravată de mediul cald şi umed. Ar vrea să zacă şi să fie lăsată în pace, deoarece oricine şi orice o scot din sărite.

Boala o obligă la un moment de repaus, o forţează să îşi ia acel răgaz pe care atâta vreme şi l-a refuzat. Astfel are ocazia de a reflecta şi eventual de a înţelege semnificaţia evenimentelor pe care le-a parcurs.

Principalul obiectiv este eliminarea focului excesiv, ceea ce, în plan fizic, revine la reducerea inflamaţiei, iar subtil, şi acesta este lucrul cel mai important, înlătură încordarea şi tendinţa înverşunată către efort continuu, fără răgaz, dirijat spre atingerea anumitor obiective. Situaţia este aceeaşi, indiferent dacă este încrâncenarea unei gospodine de a găti sau de a face ordine în casă, a unui afacerist de a mai perfecta nişte tranzacţii, a unui student de a mai învăţa 10 cursuri, când deja oboseala îşi spune cuvântul ş.a.m.d.

Se vor folosi plante astringente, amare şi răcitoare, cu acţiune emolientă, antiinflamatorie, antiseptică, antiinfecţioasă. Acţiunea cea mai eficientă este însă cea subtilă. Efectul astringent ne ajută să ne adunăm, să ne reculegem, să ne interiorizăm, izolându-ne de exteriorul care ne tentează şi ne îndeamnă la acţiune.

Gustul amar  aduce detaşarea, puterea de a ne desprinde de ambianţă, de a nu ne mai implica. Este cel mai rece dintre gusturi şi de aceea şi cel mai eficace în combaterea fierbinţelii excesive (la propriu – febra, iar la figurat – irascibilitatea, încordarea). Efectul răcitor scade în mod direct focul excesiv, înlăturând astfel şi consecinţele acestuia (tensiunea, iritabilitatea etc.).

Astfel, dintre plantele din familia Rosaceae se recomandă turiţa mare. Din aceeaşi familie de plante se poate exploata efectul astringent al frunzelor de mur, de zmeur  şi al petalelor de trandafir (acestea din urmă sunt utile mai ales atunci când există senzaţia de usturime, determinată de inflamaţie, în gură sau pe limbă).

Dintre Lamiaceae sunt recomandate: menta (pentru persoane tensionate, înverşunate, înfierbântate, foarte implicate în rezolvarea unei anumite probleme, cu mintea fixată asupra unui singur aspect, incapabile să mai vadă şi altceva; este foarte eficientă prin efectul răcitor atât subtil, cât şi grosier), lavanda (când predomină stări de tensiune, surescitare, iritabilitate, insomnie, migrene), unguraşul (ajută să se menţină coerenţa interioară şi simţul valorilor atunci când dificultăţile exterioare tind să copleşească), salvia (mai ales la persoane care nu îşi exprimă, îşi opresc parcă în gât sentimentele de iritare, mânie, reprimându-le, înghiţindu-le).

Uleiul volatil (eteric) este principalul constituent al acestor remedii (cu excepţia unguraşului, unde substanţele sunt amare). El aduce, în plan subtil, desprinderea şi detaşarea de preocupările care ne tensionează.

Dintre Compositae se recomandă: coada şoricelului, mai ales când există şi o tendinţă hemoragică (striuri de sânge în secreţia nazală) la persoane pe care experienţele amare (precum gustul dominant al plantei) le înverşunează. Ele se consideră nedreptăţite, iar planta le ajută să perceapă circumstanţele dureroase ale vieţii drept necesare pentru transformarea de sine, ca o luare aminte asupra a ceea ce trebuie îndreptat în interior.

Încrâncenarea acestor persoane este uneori atât de mare, încât impactul derulărilor exterioare este resimţit aproape ca o rană care sângerează. Ei nu reuşesc să le înţeleagă, îi învinovăţesc pe ceilalţi şi sunt revoltaţi.

Muşeţelul este indicat pentru persoane foarte iritabile şi foarte sensibile, care au o nevoie acută să li se poarte de grijă, dar pe care nici un gest de atenţie nu pare să le mulţumească. Starea lor interioară se reflectă în fenomenele inflamatorii puternice, cu senzaţie accentuată de usturime, iritare, care le fac să nu tolereze nici o atingere la nivelul mucoaselor (alimente etc.).

Brusturele, şi mai ales echinacea, au efect detoxifiant şi imunomodulator, fiind indicate în special în stări infecţioase trenante (sinuzite, otite etc.).

Scăderea febrei o vom realiza cu plante puternic amare (ţintaură, ghinţură, pelin), cu plante având conţinut de salicilaţi (coajă de salcie, creţuşcă, muguri de plop) şi cu sudorifice răcitoare (muşeţel, coada şoricelului, brusture, mentă, lavandă, unguraş).

Florile de soc  acţionează şi ele ca sudorifice, fiind utile pentru persoane agitate, chinuite, împovărate de tot felul de temeri şi griji, “bântuite” şi în somn sub forma unor coşmaruri apăsătoare, care parcă permanent se luptă ori se agaţă cu disperare de ceva.

Pentru tuse se recomandă: lichen de piatră, tei, podbal, ciuboţica cucului, lumânărică, pătlagină. Uneori, pentru a „trage” inflamaţia spre exterior, se folosesc aplicaţii locale, la nivelul gâtului, de cataplasme cu făină de in, cartofi  tăiaţi felii, sare  fierbinte etc.

Conjunctivita se tratează cu albăstrele, levănţică şi silur (aplicaţii locale de comprese cu macerat din aceste plante).

Pentru migrene se recomandă ulei esenţial de mentă sau lavandă (aplicate local, pe frunte, tâmple sau ceafă).

Adesea este necesară utilizarea unui remediu cu efect antiinfecţios, mai ales atunci când secreţiile sunt purulente sau există depozite purulente la nivelul faringelui sau amigdalelor. Vom prefera un ulei esenţial de conifere (pin, brad, molid), de eucalipt  sau de mentă, dată fiind acţiunea răcoritoare a acestora. Se pun 5 picături de ulei pe o lingură de miere şi se înghit, de 3 ori pe zi. Se creşte treptat până la 10 sau chiar 15 picături la fiecare administrare.

Pentru efectul antiinfecţios se pot folosi şi usturoiul sau ceapa, dar cu riscul de a irita şi mai mult mucoasa inflamată, şi de aceea vom prefera să le evităm.

În general, se vor evita alimentele care pot spori focul şi deci inflamaţia. Este vorba mai ales de condimentele picante şi fierbinţi (piper, ardei iute, hrean) şi toate alimentele iritante, preferându-le pe cele moi şi cu gust blând. Acestea, prin rezonanţă, vor aduce maleabilitatea şi blândeţea de care aceste fiinţe au nevoie. Un preparat echilibrant este amestecul miere-lapte-unt clarifiat, care armonizează cele trei tipologii.

Articole despre Pitta Dosha, raceala