Somnul - Un dar ceresc pentru sanatate | SuntSanatos.ro
facebook suntsanatos.ro    pinterest suntsanatos.ro    googleplus suntsanatos.ro    rss suntsanatos.ro

Somnul - Un dar ceresc pentru sanatate

Sanatate

Adormiţi greu, aveţi un somn agitat, dimineaţa vă simţiţi  mai obosiţi decât seara? Dacă da, este foarte posibil să fiţi  “beneficiarul” unei maladii care prinde proporţii pe întreg mapamondul: insomnia

spirit53
O statistică recentă arată că în majoritatea ţărilor civilizate, aproape jumătate din populaţie se confruntă pe parcursul vieţii cu probleme majore legate de somn. Ce a făcut ca insomnia să capete asemenea proporţii în ultimii ani? Primul răspuns pe care îl dau specialiştii este uşor de intuit: stresul. Problema omului contemporan este că ajunge adesea într-un cerc vicios: lipsa de odihnă îl face să acumuleze foarte uşor tensiune psihică, iar starea de tensiune psihică împiedică relaxarea şi regenerarea prin somn, ceea ce îl va face şi mai susceptibil la stres ş.a.m.d. Între alte cauze provocatoare de insomnie, la loc de frunte se află: schimbările climatice din ultimii ani, care perturbă puternic activitatea nervoasă, hrana ticsită cu aditivi alimentari excitanţi, uitatul la televizor (o continuă sursă de agitaţie), lipsa de activitate fizică, care duce la economisirea unor cantităţi uriaşe de energie, care apoi se cer consumate, împiedicându-ne să dormim.

Atunci când lipsa de somn apare doar câteva nopţi pe lună, nu este o problemă, dar când tulburările apar zi de zi, putem spune fără să exagerăm că trăim o adevărată calamitate. O medie de patru ore de somn pe noapte duce rapid la slăbirea organismului sau după caz, la creşterea necontrolată în greutate, diabet, creşterea tensiunii sanguine, instabilitate psihică şi mentală. Lipsa somnului reprezintă 60% din cauzele accidentelor rutiere, în unele ţări ea este pedepsită la fel de aspru ca şi conducerea sub influenţa alcoolului. Iată aşadar câteva motive extrem de întemeiate pentru a ne apleca asupra acestei activităţi aparent banale: dormitul.

Spune-mi cum dormi, ca să-ţi spun cât de odihnit eşti.
Specialiştii nu se pot pune de acord asupra cantităţii de somn necesare pentru un om, aşa încât regenerarea sa fizică şi psihică să fie optimă. Cercetătorii germani sunt de părere că sunt necesare opt ore pe zi, cei francezi spun că şase ore sunt suficiente, în timp ce cifra vehiculată în SUA este de şapte ore. Pe de altă parte, fiecare om are propriile sale ritmuri biologice şi ca atare, perioada optimă de somn poate diferi mult de la un individ la altul. Dar nu cât dormim, ci cum dormim este mai important. Sunt cunoscute cazuri în care oamenii dorm 3-4 ore pe noapte, însă foarte profund, după care sunt într-o formă excelentă, dar şi oameni care după zece ore de somn pe noapte simt că ar mai avea nevoie de un supliment consistent. Din fericire, există mulţi factori ce influenţează şi chiar modelează somnul, care poate fi la un moment dat dirijat, aşa încât să devină foarte plăcut şi odihnitor.

Metode naturale de îmbunătăţire a somnului
1. Crearea spaţiului de protecţie
Cei mai mulţi oameni au o sensibilitate foarte mare la ambianţa în care dorm. Din acest motiv, dormitorul trebuie să devină un adevărat spaţiu “sacru”, impregnat de linişte şi de tihnă, în care să ne simţim izolaţi şi protejaţi de toate influenţele perturbatoare. Pe cât posibil, din dormitor vor fi scoase toate aparatele electrice. Ceasul deşteptător şi alte accesorii de acest gen vor fi puse cât mai departe de pat, în timp ce interiorul va fi decorat în nuanţe lipsite de stridenţă şi cât mai aproape de cele naturale (culoarea lemnului, mai ales în combinaţie cu alb, este foarte odihnitoare). Mai mult, niciodată nu vom lucra, nu vom avea discuţii şi nu vom face proiecte în încăperea în care dormim şi mai ales, în apropierea patului.

Păstrarea unei curăţenii impecabile, aerisirea dimineaţa şi seara a dormitorului, lenjeria de pat de culoare albă vor fi de asemenea de un real folos, oferind un anumit confort psihic şi ajutând la “limpezirea” somnului. De ce sunt atât de importante toate aceste detalii referitoare la ambianţa în care dormim? Ei bine, cercetătorii au constatat că atunci când ne aflăm la graniţa dintre starea de veghe şi somn, mintea - şi în special subconştientul - este extrem de receptivă la orice sugestie dată de mediu. Un mediu dezordonat, marcat de tensiune, va induce o sugestie de stres, în timp ce, din contră, un mediu prietenos, curat şi liniştit, va induce o stare de calm şi de relaxare.

2. Alimentaţia sedativă
Ce, când şi cât mâncăm are o mare importanţă asupra calităţii somnului, mulţi dintre cei care suferă de o formă sau alta de insomnie putând elimina foarte simplu această tulburare prin câteva schimbări aduse în alimentaţie.
•  Mâncaţi regulat - este un sfat important, mai ales pentru persoanele care adorm greu sau care au un somn foarte agitat. Se pare că regimul de viaţă cu mese la ore fixe şi cu cantităţi moderate de hrană are darul de a regulariza activitatea nervoasă, conferind un fond de stabilitate psihică, care este de un imens ajutor în tratarea insomniei.
•  Evitaţi mesele luate după ora 20, în general; suprapunerea proceselor digestive peste perioada de somn nu este de dorit. Credinţa populară că cel care mănâncă înainte de culcare va avea vise urâte are şi o fundamentare ştiinţifică arătând că activitatea sistemului nervos este perturbată de mesele luate târziu sau atunci când suntem deja foarte obosiţi.
•  Nu vă înfometaţi inutil - curele drastice de slăbit au, între altele, “darul” de a da insomnii severe, dintr-un motiv foarte simplu: organismul supus la foame este într-o continuă stare de alertă. Din acelaşi motiv, anularea totală a mesei de seară nu este indicată nici pentru persoanele gurmande, care vor trăi o adevărată frustrare cauzată de lipsa de hrană, frustrare tradusă prin insomnie.
•  La nevoie, recurgeţi la dulciuri (cu excepţia ciocolatei), luaţi-vă desertul seara. De ce? Pentru că după consumarea, chiar şi a unei cantităţi moderate de dulciuri, creierul eliberează anumite substanţe care conferă o stare de mulţumire, foarte propice pentru inducerea unui somn plăcut şi odihnitor.
•  Eliminaţi alimentele excitante - teobromina din produsele cu cacao, cofeina din cafea şi din ceaiul negru şi verde, majoritatea amelioratorilor de gust şi de aromă din alimentele industrializate sunt un stimulent puternic al sistemului nervos, alungând cu promptitudine somnul. Feriţi-vă de ele, dacă nu vreţi să aveţi multe nopţi albe.
•  Consumaţi cu predilecţie hrană cu efecte sedative şi de reglare a activităţii sistemului nervos - ne referim, desigur, la alimente naturale, cum ar fi salata verde, seminţele de dovleac, mierea de tei şi de salcâm, ceapa, conopida, ţelina (rădăcina), cartofii (mai ales “natur”), bananele, condimentele blânde (fenicul, mărar, măghiran), ceaiurile de tei, muşeţel sau sunătoare.

3. Plantele psihotrope
În medicina populară românească, somnului i se acordă o importanţă cu totul specială. Era profund înrădăcinată credinţa că în somn sufletul omului ajunge pe alte tărâmuri, în care se poate întâlni cu spirite mai bune sau mai rele, care îl vor marca nu numai în timp ce doarme, ci şi după trezire. De pildă, întâlnirea tinerelor fete cu zburătorii le dădea un somn greu şi agitat, topindu-le puterile, în timp ce întâlnirea flăcăilor cu ielele era foarte periculoasă, putându-le lua minţile şi chiar viaţa. Strigoii sau moroii erau cei care dădeau vise urâte şi coşmaruri, în timp ce “cei din vânt” dădeau tulburări nervoase, mergând până la paralizie. În schimb, întâlnirea zânelor, a îngerilor sau a rudelor “plecate dincolo” era de bun augur, în somn apărând rezolvarea unor probleme, fiind primite adevărate ghidări şi sugestii privitoare la viaţă. Pornind de la aceste premise, au fost descoperite zeci şi sute de remedii vegetale, utile pentru protecţia psihică în timpul somnului, dar şi pentru o odihnă mai profundă, pentru o regenerare fizică şi sufletească deplină. Dacă până acum se poate spune că este vorba doar de superstiţie, cercetările făcute asupra plantelor folosite pentru somn în medicina populară au pus în evidenţă fără putinţă de tăgadă că ele au o influenţă cât se poate de benefică asupra psihicului. Încă nu se ştie mecanismul de acţiune al plantelor psihotrope (“tropos” în limba greacă înseamnă “mişcare”, deci plantele psihotrope sunt cele care mişcă, care produc o schimbare în starea de spirit), dar este sigur că ele au efect atunci când se urmăreşte corectarea tulburărilor de somn cu ajutorul lor. Lista acestor plante este mult prea mare pentru a o cuprinde în acest articol, în cele ce urmează făcând doar câteva sugestii în acest sens:

Valeriana (Valeriana officinalis) - rădăcina sa este remediul de căpătâi în tratarea insomniilor rebele. Vă recomandăm administrarea sa sub formă de tinctură. Se ia o linguriţă dizolvată într-un pahar de apă, cu un sfert de oră înainte de culcare. Efectul somnifer este rapid, iar în medicina populară, se spune că valeriana protejează împotriva influenţelor malefice şi fereşte de visele urâte.

Sulfina (Melilotus officinalis) - este un somnifer ceva mai blând decât valeriana, neîncetinind procesele de gândire şi putând fi luată în cazurile mai uşoare de insomnie. Se administrează sub formă de pulbere (obţinută din partea aeriană înflorită). Se ia o linguriţă pe stomacul gol, seara la ora 19 şi eventual încă una la ora 22. Este o plantă foarte utilă şi în tratarea insomniei femeilor ajunse la menopauză, care au bufeuri, palpitaţii, stări de nervozitate care le împiedică să adoarmă.

Brusturele dulce (Petasites hybridus) - creşte pe văile pârâurilor de munte şi are o frunză asemănătoare cu a brusturelui obişnuit, doar că are un parfum dulce extrem de evident, de unde şi numele. Frunza acestei plante are un efect calmant cu totul special, limpezind visele, alungând coşmarurile, fiind de un real ajutor persoanelor care se trezesc noaptea cu o stare puternică de anxietate, după care nu mai pot adormi. Se administrează de asemenea sub formă de pulbere. Se ia o linguriţă de trei ori pe zi, pe stomacul gol, dintre care o dată seara, înainte de culcare.

Pelinul (Artemisia absinthum) - este o plantă care nu are efect somnifer propriu-zis, însă este foarte utilă persoanelor cu un somn greu şi care au probleme la trezire. Se ia sub forma de tinctură - 50 de picături de trei ori pe zi, dintre care o dată imediat după trezire. Cura cu tinctură de pelin nu va fi mai lungă de două săptămâni, cu alte două săptămâni de pauză, întrucât dă dependenţă.

"Remedii naturiste" - Valeriu  CIUCULIN

Articole despre somn