Radicalii liberi si antioxidantii | SuntSanatos.ro
facebook suntsanatos.ro    pinterest suntsanatos.ro    googleplus suntsanatos.ro    rss suntsanatos.ro

Radicalii liberi si antioxidantii

Sanatate

Tot mai des în ultima vreme, specialiştii nutriţionişti vorbesc (atunci când recomandă pacienţilor lor diverse metode de alimentaţie sau diferite cure de slăbire sau întreţinere a unui corp frumos, sănătos şi plin de energie) despre rolul foarte important pe care îl joacă radicalii liberi din organism şi antioxidanţii din hrana consumată. De ce? În continuare ne vom strădui să vă dăm toate explicaţiile necesare pentru întelegerea importanţei acestei discuţii.

spirit36

Ce sunt radicalii liberi ?
Radicalii liberi sunt molecule ce se găsesc în organismul nostru şi care sunt considerate dăunătoare datorită faptului că sunt foarte instabile din punct de vedere chimic şi foarte reactive, având lipsă un electron din compoziţia lor.

Pentru a înţelege mai bine de ce aceste molecule sunt considerate dăunătoare trebuie precizat că toate celelalte celule şi molecule din organismul uman sunt stabile chimic. O moleculă instabilă, aşa cum sunt radicalii liberi, tinde mereu să devină stabilă, căutând să-şi recapete stabilitatea prin sustragerea violentă a unui electron de la altă moleculă. De fiecare dată când un radical liber atacă o moleculă normală pentru a-i sustrage un electron, molecula îşi modifică în urma acestui proces proprietăţile iniţiale şi se transformă la rândul ei în radical liber şi astfel nu mai poate participa la buna funcţionare a organului din care făcea parte. O celulă mutilată în acest fel la nivel molecular îşi pierde funcţiile de bază, transformându-se într-o sursă de noi radicali liberi, gata să atace alte celule, denaturându-le funcţiile. Se generează astfel un lanţ necontrolat de reacţii biochimice dăunatoare pentru organism, cu repercusiuni foarte grave în timp.

Radicalii liberi provoacă îmbătrânirea!
Specialiştii descriu activitatea radicalilor liberi ca pe un fel de “iradiere internă”, care atacă şi distruge fără cruţare celulele şi ţesuturile, provocând diverse simptome atribuite în mod obişnuit îmbătrânirii: zbârcirea pielii, pete pigmentare, cataracta, artrita, îngroşarea arterelor, bolile de inimă, glaucomul, boala Alzheimer, pierderea memoriei, apoplexia, senilitatea, cancerul şi alte stări degenerative. Îmbătrânirea este, prin urmare, nu un proces cronologic cauzat de trecerea timpului, ci mai curând un proces biologic determinat de viteza cu care radicalii liberi lucrează în organism, distrugând celulele, atacând ţesuturile şi afectând funcţiile vitale. Radicalii liberi au însă şi un efect benefic! Atâta timp cât ei nu se produc în exces, radicalii liberi joacă un rol important în sistemul de apărare natural al organismului, distrugând bacteriile şi virusurile care ne atacă corpul, descompunând poluanţii chimici şi neutralizând toxinele. Efectele dăunătoare ale radicalilor liberi apar doar atunci când se produce un dezechilibru între ei şi antioxidanţii din organism.

De unde provin radicalii liberi ?
Radicalii liberi sunt produşi în propriul nostru organism, ca urmare a descompunerii substanţelor ingerate, prin activitatea metabolismului nostru. Când vorbim despre substanţe ingerate nu ne referim din păcate numai la alimente şi apă, ci şi la diverse substanţe poluante care au devenit astăzi surse artificiale de radicali liberi (ex. razele X, microundele, radiaţiile nucleare, metalele toxice ca aluminiul şi cadmiul din apa potabilă, smogul, aditivii alimentari chimici, fumul de ţigară sau gazele de eşapament).

Nu consumaţi alimente ce conţin uleiuri vegetale hidrogenate!

Uleiurile vegetale hidrogenate sunt omni-prezente în preparate uzuale precum margarina, sosurile îmbuteliate pentru salate, uleiurile de gătit sau cremele fără lapte. Dietele artificiale ale zilelor noastre au înlocuit multe grăsimi naturale cu grăsimi nesaturate, produse din uleiuri vegetale hidrogenate alterate din punct de vedere chimic şi private de substanţe nutritive. Organismul uman, care nu poate trăi în lipsa grăsimilor, este nevoit să accepte moleculele de grăsime nesaturată ca substituent pentru acizii graşi naturali necesari. Aceste molecule de grăsime artificială sunt astfel încorporate în celule, unde suferă procesul de oxidare, fiind adevărate bombe cu radicali liberi şi producând un lanţ de reacţii de mutilare la nivel molecular, care distrug celulele şi funcţiile vitale cu o viteză superioară capacităţii de apărare a organismului.

Antioxidanţii sunt cei ce stopează acţiunea dăunătoare a radicalilor liberi! Antioxidanţii sunt o clasă de elemente care au rolul de a împiedica oxidarea altor compuşi. Altfel spus, radicalii liberi produşi de oxidare şi care au acţiune asupra celulelor organismului sunt neutralizaţi de antioxidanţi. În organismul uman există deci un echilibru permanent între cele două familii chimice, antioxidanţii eliminând în permanenţă radicalii liberi în exces.

Care sunt antioxidanţii şi ce rol au ei?
Antioxidanţii sunt reprezentaţi de vitamina A, C, E, seleniu, zinc şi polifenoli. Fiecare din ei are modul său de a proteja organismul împotriva radicalilor liberi şi în plus, un lucru foarte important, protejează ceilalţi antioxidanţi împotriva oxidării care ar duce la transformarea unui antioxidant în radical liber.
1. Vitamina A protejează mucoasele gurii, ale nasului, gâtului şi plămânilor. Împiedică oxidarea vitaminei C. Se găseşte în ficat, untură de peşte, unt, ouă, lapte şi produse lactate şi legume de culoare galbenă şi verde închis. (Ulei de cătină, Spirulină cu extract total de cătină)
2. Vitamina C este unul dintre cei mai importanţi antioxidanţi. Datorită modului în care distruge radicalii liberi vitamina C preîntâmpină infecţiile bacteriene şi reduce efectele potenţialilor alergeni. În plus ea împiedică oxidarea vitaminelor A, B şi E. Pentru un aport crescut de vitamina C în organism consumaţi ardei, citrice, kiwi, varză, papaya, mure, zmeură, legume de culoare verde, roşii, conopidă, cartofi sau ardei iuţi. (Flavovit C, Hof.Imun)
3. Vitamina E protejează vitaminele B şi C împotriva oxidării. Ea are capacitatea de a se uni cu oxigenul, împiedicând transformarea lui în peroxizi toxici pentru organism. De asemenea, exercită o acţiune antipoluantă asupra plămânilor şi este un factor de protecţie împotriva bolilor cardiace. Vitamina E poate fi asimilată în organism prin consumul de ulei vegetal, soia, porumb, unt, ouă, varză de Bruxelles, verdeţuri, spanac, grâu integral sau cereale integrale. (Ulei de cătină, L carnitin complex, Spirulină cu extract total de cătină)
4. Seleniul preîntâmpină carenţele de vitamina E şi invers, fiind necesar ca ele să fie luate împreună. Seleniul se găseşte în varză şi fasole uscată. (Se-Spirulin)

5. Zincul dirijează şi supraveghează buna desfăşurare a proceselor fiziologice şi întreţinerea sistemelor enzimatice şi celulare.Este esenţial pentru sinteza proteinelor şi ajută la menţinerea echilibrului acido-bazic al organismului. El se găseşte în germeni de grâu, drojdie de bere, seminţe de dovleac, legume de culoare verde. (Hof. Imun, Se-Spirulin, Spirulină cu extract total de cătină)

Cu ajutorul zincului şi seleniului se produc glutation-peroxidaza şi superoxiddismutaza (SOD) care sunt principalii distrugători de radicali liberi.
Seleniul a dispărut din păcate aproape complet din alimentaţia omului actual, şi aceasta din cauza proceselor artificiale de cultivare şi de prelucrare. În plus, cea mai mare parte a populaţiei înregistrează un deficit cronic de zinc. Adaosurile zilnice de zinc şi seleniu sunt de aceea esenţiale pentru a asigura cantităţile adecvate de enzime antioxidante.
6. Polifenolii (flavonoide şi taninuri) se găsesc în fructe şi legume, vin roşu şi ceai verde. (Ulei de cătină, L-carnitin complex, vinurile medicinale Hofigal)

sursa: Revista Hofigal

Articole despre antioxidanti