Probiotice si prebiotice - de ce sunt importante | SuntSanatos.ro
facebook suntsanatos.ro    pinterest suntsanatos.ro    googleplus suntsanatos.ro    rss suntsanatos.ro

Probiotice si prebiotice - de ce sunt importante

Alimentatie si nutritie

Tractul intestinal conţine miliarde de microorganisme care creează un ecosistem bine orchestrat cunoscut sub denumirea de microbiotă

Microbiota umană joacă un rol vital în corpul uman prin reacţiile imune şi inflamatorii, producţia anumitor vitamine şi a unor substanţe activ biologice, curăţând componentele nedigerabile, metaboliţii corpului uman (cum ar fi acidul uric ce cauzează guta) şi hrănind mucoasa intestinală.

alimentatie45

Tulburări ale microbiotei umane cauzate de antibiotice, consumul excesiv de carbohidraţi, utilizarea pe termen lung a pilulelor contraceptive, imunosupresoarele şi medicamentele anti-inflamatorii pot duce la inflamarea colonului, creşterea exagerată a fermenţilor, sindromul de intestin permeabil și în cele din urmă declanșarea oboselii cronice, insomnie și dureri de cap.

Probioticele sunt organisme vii care îmbunătăţesc echilibrul microbial intestinal şi suprimă microorganismele patogenice. Acestea pot fi consumate sub formă de suplimente alimentare sau ca parte a unei alimentaţii pe bază de mâncăruri fermentate cum ar fi murăturile, varza acră, iaurt cu microorganisme vii, laptele bătut, kefirul, kimchi şi sosul de soia fără gluten.

Datele clinice şi de cercetare demonstrează că probioticele ajută persoanelor cu diaree cronică şi sindromul colonului iritabil (IBS). Anumite tulpini probiotice (Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus casei, Lactococcus lactis) ar putea ajuta în digestia lactozei, proteinelor din soia şi proteinelor animale (Lactobacillus plantarum). Probioticele ( Lactobacillus salivarius, Bifidobacterium bifidus, Bifidobacterium lactis) pot fi folosite în profilaxia cancerului de colon şi la reducerea colesterolului şi a tensiunii arteriale (Saccharomyces boulardii, Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus casei).

Încă un aspect important de luat în considerare este abilitatea probioticelor de a eradica Helicobacter pylori (un microorganism care cauzează ulcerul gastric şi duodenal) şi de a reduce simptomele cauzate de antibiotice cum ar fi diareea datorată bacteriei clostridium difficile.

Măsura în Unităţi Colonii de Formare (CFU). În general, dacă luaţi probiotice doar pentru menţinerea sănătăţii intestinale, ar trebui să luaţi 20-25 miliarde CFU pe zi. În timpul tratamentului cu antibiotice consumul trebuie mărit până la 100 miliarde CFU pe zi. Tratamentul candidei, sindromul de intestin permeabil şi colita necesită deseori doza zilnică de probiotice de 100-500 miliarde de CFU pe zi.

Consumul probioticelor nu este recomandat indivizilor cu pancreatită acută şi cronică, celor care urmează tratamente cu celule sten sau transplant de organe, şi nici celor care au sistemul imunitar sever compromis.

Ce sunt prebioticele şi de ce sunt importante?

Prebioticele sunt ingrediente nedigerabile din mâncăruri care stimulează creşterea bacteriei benefice (bifidobacteria şi acid lactic) în tractul gastrointestinal. În contrast cu probioticele, prebioticele nu sunt microorganisme vii, ci mai degrabă fibre rezistente la căldură care nu sunt digerate.

Sursele tradiționale alimentare de prebiotice includ soia, surse de inulină (de exemplu napi, jicama și rădăcină de cicoare), ovăz crud, grau integral, orz nerafinat și yacon.

Top 10 mâncăruri care conţin prebiotice:
1. Rădăcina crudă de cicoare: 64,6%
2. Măr de pământ (sau napul porcesc-helianthus tuberosus): 31,5%
3. Frunzele crude de păpădie: 24,3%
4. Usturoi crud: 17,5%
5. Praz crud: 11,7%
6. Ceapă crudă: 8,6%
7. Ceapă gătită: 5%
8. Asparagus crud: 5%
9. Tărâţe de grâu crude: 5%
10. Făină integrală din grâu, gătită: 4,8%
Mai menţionăm şi banana: 1%

Întrucât este destul de greu să găsim echilibrul sănătos în consumul de prebiotice doar din alimente, uneori este recomandat să apelăm la suplimente alimentare. Sunt unele suplimente speciale pentru curăţarea şi menţinerea în stare sănătoasă a colonului care conţin atât probiotice cât şi prebiotice.

Consumul iniţial de pre- şi probiotice, mai ales în doze mari pot rezulta în formarea excesivă a gazelor, balonări asociate cu discomfort abdominal. Fiţi răbdători – aceste probleme de obicei dispar în 3-4 zile.

În general, se recomandă administrarea de probiotice pe stomacul gol. Dacă luaţi probiotice în cantităţi de 100 miliarde de celule vii, ar fi bine să împărţiţi consumul pe parcursul dimineţii şi al serii.

În cazul suplimentelor de prebiotice şi separat de probiotice, acestea nu trebuie luate împreună. Prebioticele pot fi luate în timpul meselor.

Dacă luaţi antibiotice, separaţi consumul acestora de probiotice cu cel puţin 2 ore.

Sursa: http://www.vitaking.ro/stiri/ghidul-complet-pentru-intelegerea-probioticelor-si-prebioticelor.html

Articole despre probiotice


Articole din Alimentatie si nutritie