Coada calului
Denumire stiintifica: Equisetum arvense Fam. Equisetaceae
In scopuri medicinale- se foloseste doar partea aeriana. Aici trebuie
sa spun ca o puteti folosi pentru uz extern la orice tratament chiar
daca o culegeti dv., dar pentru uz intern este bine sa fie procurata
de la magazinele de specialitate. Se confunda foarte usor cu barba ursului
de Bahme- Equisetum palustre- cea care traieste de regula pe langa ape.
Aceasta are 5 muchii cand se sectioneaza tulpina si este de talie mai
mare. Este o planta toxica care nu se poate folosi intern ca si coada
calului (mica).
Denumiri populare:
barba-sasului, barba-ursului, bota-calului, bota-cucului, bradisor,
coada-goala, iarba de cositor, manzoaica, nodatica, opintici, parul-porcului,
peria-ursului, sirulita.
In traditia populara: tulpinile fertile se foloseau fierte in apa contra
diareei la copii. O larga intrebuintare aveau tulpinile sterile peste
tot, decoctul se lua contra durerilor de stomac, de rinichi, a diareei,
a racelilor, naduseli si boli de piept.
Pentru raceli se faceau si abureli, iar pentru plamani se fierbea in
unele parti cu urzici marunte (Urtica Urens) si patlagina. In Hunedoara,
contra reumatismului, tulpinile fierte se inveleau intr-o carpa si se
aplicau bolnavului, calde cat se putea suporta, in locul unde-l tinea
durerea.
Fiertura se dadea in ascita, dureri de ficat, boli de besica, leucoree
si in constipatie.
Extern contra bubelor, pecingine, rani, taieturi, bataturi, furunculoza,
scrofuloza.
Intern se mai folosea la calmarea durerilor de stomac, in ulcer duodenal,
in boli de rinichi, pentru combaterea racelilor, a bolilor de gat si
a astmului bronhic, in tratamentul tuberculozei si ca diuretic.
Compozitia chimica: planta contine acid salicilic 5-7%, din care 10-20%
solubil, saponozide de natura triterpenica, equisetonina 5%, gluteolina,
izoquercitrina, alcaloizi (unii dintre acestia considerati chiar avitamine),
vitamina B1, flavonozide, fitosterine, bioxid de siliciu, acid malic,
oxalic, gliceride ale acizilor stearic, linoleic, linolic, oleic, dimetil,
sulfone, vitamina C, urme de ulei volatil, saruri de potasiu. Sporii
contin acizi cu lant lung alfa, omega- dicarboxilici prezenti in fractiunea
lipidica.
Proprietati: antimicrobiana, antiseptica, anti-inflamatore, diuretica,
expectoranta, remineralizanta, mareste rezistenta celulelor si a tesuturilor
conjunctive, activeaza circulatia. Remineralizant, diuretic, combate
aciditatea crescuta. Hemostatic, expectorant, bronho-dilatatoar. Elimina
toxinele din organism. Calmeaza durerile. Reface perturbatiile care
apar in circulatia sangelui, etc. Mineralizant in tuberculoza.
Intra in compozitia ceaiurilor: antireumatic si diuretic.
Mod de preparare:
-Praf de planta uscata obtinuta cu rasnita de cafea. Din pulberea obtinuta
se va lua un varf de cutit care se va pune sub limba pentru 10 minute,
dupa care se inghite. Se poate adauga acest praf la orice mancare.
-Tinctura- 50 g de praf se va pune cu 250 ml alcool alimentar de 70°.
Se va tine timp de 15 zile agitand des la temperatura camerei. Se strecoara.
Se va putea lua 10 picaturi- 1 lingurita de 3 ori pe zi diluat cu apa
sau ceai.
Se va folosi tinctura inainte de mese cu 15-30 minute.
-2 lingurite de planta maruntita se vor pune la 250 ml apa. Se fierbe
apoi timp de 15 minute, dupa care se strecoara. Se pot consuma 3 cani
pe zi.
-Extern pentru bai- se pun 100-200 g de planta la 5 litri de apa. Se
vor fierbe apoi timp de 20 minute si se vor strecura in cada de baie
unde se va sta timp de 30 minute, la temperatura corpului, preferabil
este sa se faca aceste bai zilnic.
-Pentru rani sau comprese se face un decoct din 3- 4 linguri de planta
la 500 ml fiert timp de 20 minute. Se strecoara. Cu plantele strecurate
se poate aplica cataplasma si cu ceaiul se pun comprese.
-Praful de planta se poate aplica direct pe rani, pentru oprirea hemoragiilor
sau pe ulcerele zemuinde.
-Cataplasme- plante oparite sau ramase de la ceaiurile de mai sus se
pot aplica cu un pansament pe locurile afectate.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: aciditate gastrica (praf sau
decoct), afectiuni renale, afte bucale, albuminurie, amenoree, amigdalite,
anemie, alergie, artroze, boli de inima, boli renale si vezicale, bronsite
cronice, cancer, chisturi, chist seboreic, constipatie, contuzii, convalescenta,
decalcifieri, degeraturi, depresii, dermatoze, diabet, dismenoree, eczeme
zemuinde, edeme, epitaxis, erizipel, eroziuni bucale, eruptii cutanate,
ficat (pentru efectul de dezintoxicare), fistule, gingivite, guta, hemoragii,
hemoroizi, hepatite, hiperhidroza, incontinenta urinara, inflamatia
mucoasei bucale, a bursitei sinoviale sau purulente, leziuni, lupus,
matreata, memorie, metroragii, micoze, negi, nervozitate, neurodermite,
oboseala, panaritiu, pecingine, polipi, prurit, rani, retentia apei,
reumatism, sangerari gingivale, sangerari uterine, slabiciune generala,
spasmofilie, stomatite, supuratii, TBC- pulmonar, tumori maligne, ulcere
canceroase, ulcer gastric, umflaturi, varice, vanatai, vergeturi.
Putem de fapt spune ca planta se poate folosi la foarte multe alte afectiuni
si ca trebuie incercat un tratament cu ea.
In cazul in care dv. Culegeti planta este foarte bine sa fiti foarte
atent, mai ales daca doriti sa o folositi la tratamente interne, pentru
ca aceasta planta seamana foarte bine cu Barba ursului de bame care
nu se poate folosi intern deoarece produce intoxicatii grave.
Cei cu alergii diverse ar trebui pe langa alte plante sa aiba in vedere
si aceasta planta care le poate aduce ameliorarea sau chiar vindecarea
afectiunii.

