Pericolele consumului de carne De evitat

Eschimosii, care traiesc preponderent cu carne, imbatranesc totusi foarte rapid, avand o medie de viata de numai 27 de ani si jumatate. Kirghizii, trib nomad din Rusia orientala al caror regim se compune in mod esential numai din carne, imbatranesc la randul lor prematur si mor destul de repede, fara a depasi, cel mai adesea, varsta de 40 de ani.

Otravirea

Chiar inainte si mai ales dupa agonia din abatoare, lupta inutila a animalelor terifiate, care se zbat pentru a-si pastra viata, antreneaza mari schimbari biochimice, care fac sa apara la acestea subproduse toxice si o mare cantitate de adrenalina emisa in mod abundent in intregul lor corp datorita durerii, otravind astfel trupul lor, angoasat intr-un asemenea grad, incat carnea este deja oarecum otravita de suferinta cumplita a animalului inainte de moarte. In conformitate cu Enciclopedia Britanica, in corpul animalelor ucise gasim multe toxine, precum acidul uric sau alte deseuri toxice, ce se afla atat in sangele acestora cat si in tesuturi.

evita3

Cancerul

Un studiu recent efectuat printre 50.000 de lacto-vegetarieni a pus in evidenta rezultate extraordinare care au socat lumea cercetatorilor in domeniul cancerului. Studiul arata clar ca acest grup prezinta un procent incredibil de scazut de persoane bolnave de cancer in raport cu un grup similar ca varsta si sex, dar mare consumator de carne. Studiul mai arata de asemenea ca speranta de viata a grupului lacto-vegetarian este cu mult mai mare si ca toate maladiile cardiovasculare sunt in cazul lor prezente intr-un procent mult mai redus.

De ce persoanele care consuma carne sunt mai vulnerabile la cancer?

Unul dintre motive ar putea fi urmatorul: se stie ca o bucata de carne, dupa numai cateva zile de la sacrificarea animalului respectiv capata o culoare nesanatoasa gri-verzuie maslinie; pentru a impiedica aceasta degradare, industria carnii foloseste curent diferite substante ca: nitrati si alti conservanti pentru a o face in mod artificial (dar nesanatos) sa apara rosie. Cercetari din ultimii ani au mai demonstrat de asemenea, in mai multe randuri, ca aceste substante conservante sunt profund cancerigene. Pe de alta parte, pentru a creste cat mai repede si pentru a aduce cat mai mult profit, animalele sunt adeseori indopate: li se inoculeaza mari cantitati de hormoni care le stimuleaza in mod haotic cresterea, li se administreaza stimulenti in exces ai apetitului, antibiotice, calmante si amestecuri alimentare chimice.

Cum fermele s-au schimbat adeseori in adevarate fabrici de accelerare a cresterii de animale, numeroase animale nu mai ajung niciodata, pana in ziua taierii, sa vada lumina zilei. Viata lor se desfasoara total fortata intr-un mediu restrans, neprielnic si in cele mai multe situatii se sfarseste printr-o moarte brutala.

Iata un exemplu frapant: fermele de crestere a puilor de gaina intr-un ritm accelerat. Ouale sunt clocite la etajul superior; puii sunt in mod curent drogati si indopati. Ei mananca cu lacomie din coliviile lor fara posibilitatea de a se misca prea mult si fara aer curat; pe masura ce cresc sunt deplasati catre etajele inferioare; cand ating etajul de jos ei sunt prompt taiati. Asemenea practici atat de artificiale nu numai ca dezechilibreaza starea chimica a corpului fizic al puiului de gaina, distrugandu-i obiceiurile naturale, dar ii si determina, de asemenea, aparitia tumorilor maligne si a altor malformatii.

Bolile cardiace

Grasimile animale, cum ar fi colesterolul, acopera peretii vaselor sanguine si, pe masura ce persoana care consuma carne imbatraneste, diametrul acestor vase scade din ce in ce mai mult. Presiunea pe care trebuie sa o invinga inima creste, rezultand o vulnerabilitate cardiaca si o crestere a tensiunii arteriale.

In societatea noastra, o persoana din doua care consuma carne va fi atinsa de o maladie cardiaca sau care este legata de vasele sanguine, in timp ce exact aceste boli sunt practic aproape necunoscute in tarile in care consumul de carne este foarte scazut. Autopsia soldatilor americani omorati in razboiul din Coreea arata ca, chiar si la varsta de 22 de ani ei aveau deja semne caracteristice de arterioscleroza coronariana, semne care erau total inexistente la soldatii coreeni care erau preponderent lacto-vegetarieni.

Putrefactia

Spre deosebire de plante, care au o membrana celulara rigida si un sistem circulator simplu, celulele animale mor foarte rapid cand circulatia este oprita. Imediat ce viata inceteaza, proteinele animale se coaguleaza si sunt secretate enzime autodistructive; se formeaza o noua substanta numita "ptomaina".

Carnea, pestele si ouale au o proprietate comuna: ele se descompun si putrezesc rapid. Cea mai mare cantitate de carne este consumata de obicei la un interval de o saptamana sau doua de la sacrificarea animalului si aici trebuie sa reamintim ca putrefactia si cresterea numarului de bacterii incepe aproape imediat dupa moarte. Obisnuinta de a consuma o asemenea carne animala in starea sa caracteristica de descompunere rapida creeaza otravuri foarte violente in colon si, in plus, imbatraneste prematur tractul intestinal.

Relatia intre spiritualitate, morala si consumul de carne

Din moment ce este posibil sa traim in mod sanatos, fara sa consumam carne, este firesc sa ne intrebam daca carnivorismul este o obisnuinta morala si umana. Este evident ca animalele nu-si dau viata in mod liber pentru ca noi sa ne permitem luxul de a le manca lor carnea. Numeroase grupari religioase si spirituale au adoptat regimul vegetarian, recunoscand caracterul sacru al intregii vieti si necesitatea de a trai fara a cauza suferinta. Printre aceste grupari se gasesc: yoghinii, hindusii, budistii, zoroastrienii, taoistii, esenienii, Societatea teozofica, Biserica Adventista, Biserica Unitarista Ordinul Crucii, Benedictinii, Trapistii, Miscarea Gnostica Crestina Universala, Ordinul Rose Croix etc.

In epoca de inceput a crestinismului, numeroase grupari spiritualiste s-au opus cu tenacitate consumului de carne, considerandu-l un lux costisitor, barbar si daunator sanatatii. Oricine a vizitat un abator stie bine ca animalele sufera foarte mult inainte si in timpul taierii lor.

A nu face nici un rau fiintelor vii, aceasta inseamna ca alimentele noastre trebuie, pe cat posibil, sa fie alese dintre creaturile vii la care manifestarea constiintei este cat mai redusa. Prin urmare, daca avem la dispozitie in cantitate suficienta legume, fructe, cereale si diferite produse lactate, animalele nu trebuie niciodata sa fie sacrificate pentru a ne asigura hrana. In orice caz, inainte de a omori un animal a carui constiinta este foarte dezvoltata sau chiar subdezvoltata, trebuie inainte sa examinam cu luciditate daca nu este posibil sa traim mult mai sanatosi in corpul nostru fara a lua viata acelui animal.

Ce sustine si regenereaza in realitate principiul subtil vital?

Pentru a ramane tineri si plini de vitalitate trebuie sa consumam hrana vie in locul hranei moarte. Importanta vitalitatii hranei a fost apreciata de marele initiat Pitagora inca de acum 2500 de ani: "Doar hrana vie si proaspata ii poate permite omului sa ramana sanatos, sa fie fericit si sa simta adevarul".

Nimic din ce are viata in natura nu este etern si neschimbator. Tot ceea ce are viata se afla fie intr-un proces de crestere si regenerare, fie intr-un proces de descompunere. Fructele proaspete, oleaginoasele, produsele cerealiere, fiind toate capabile sa germineze si sa creasca, sunt susceptibile de a ne furniza atat forta vitala si energie cat si o cantitate suficienta de proteine. De mii de ani yoghinii afirma, pentru cei care sunt capabili sa inteleaga, ca doar acest fel de hrana trebuie sa fie consumata.

Pentru a mentine si a da viata este necesara o alta viata, ori aceasta se aplica, de asemenea, si pentru hrana noastra. Un mare intelept spunea: "Corpul uman este constituit din nenumarate celule vii. Celulele cresc si se dezvolta cu ajutorul entitatilor similare. Natura energiilor subtile ale celulelor noastre vii va fi formata in functie de felul alimentelor pe care noi le consumam predominant. Toate acestea influenteaza, in definitiv, intr-un anumit grad vitalitatea, psihicul si mentalul. Daca celulele corpului uman se hranesc si se dezvolta pornind de la o hrana aproape moarta, putreda si dezgustatoare, provenind din carnea animalelor la care instinctele de baza predominau, este normal, prin urmare, ca mentalul se va orienta catre in jos."

Amintim cativa lacto-vegetarieni faimosi:

Pitagora, Platon, Socrate, Ovidiu, Seneca, Plutarh, Clement din Alexandria, Leonardo da Vinci, Tolstoi, Newton, Milton, Shakespeare, Jean Jaques Rousseau, Voltaire, Benjamin Franklin, Darwin, Wagner, Tagore, H.G. Wells, George Bernard Shaw, Bob Dylan, Gandhi, Albert Shweitzer, Albert Einstein.

extras din lucrarea "Bucataria verde" de dr. Andra Bazavan

sursa: ayurvedaromania.ro


Alimente nocive sanatatii - Carnea
Mitul proteinelor si consumul de carne