Nucul - Plante medicinale | SuntSanatos.ro
facebook suntsanatos.ro    pinterest suntsanatos.ro    googleplus suntsanatos.ro    rss suntsanatos.ro

Nucul

Plante medicinale


Denumire stiintifica:Juglans regia. Fam.Jaglandaceae.
Compozitie chimica: uleiul volatil din frunze are juglona sau 5-hidoxi-naftochinona, acesta este purtatorul efectelor insecticide ale frunzelor, cunoscut empiric, precum si al unor marcante proprietati mitodepresive din care cauza este util in tratarea tumorilor (frunzele), taninuri, cantitati mici de ulei volatil, un principiu amar-juglandina- si o oxinaftochinona- juglona, etc.

nuc1

Cojile -iuglona, taninuri, ulei volatil, clorofile, amidon, pectine, acizi organici aminati liberi, substante minerale. Nu contine iod. Iuglona coloreaza pielea.

Samburii- acizi grasi din care peste 50% acid linoleic, proteine, vitaminele: A, B1, B2, B6, C, E, F, flavonoide, tirozina, un principiu amar, ulei volatil, lipide, acid galic, acid elagic, inozitol, iuglona, hidroiuglona, substante extractive, magneziu, potasiu, hidrati de carbon, calciu, cupru, zinc, fluor, etc.

In traditia populara: frunzele, coaja fructelor contin o substanta care se folosea la vopsitul lemnului, al lani, parului precum si prepararea unui bait pentru mobile. Se foloseau pentru vopsit in negru, cafeniu, galben si rosu cu alte plante.
Se foloseau de asemenea frunzele pentru dureri reumatice uneori amestecate cu alte plante. In satele din jurul Careilor, se fierbeau cu vrejuri de patlagele si flori de fan sau urzici. Radacinile sau ametii se puneau in petrol si se plamadeau 3 saptamani in gunoi de grajd, apoi se faceau frectii contra durerilor reumatice, sau se luau nucile crude, plamadite cu zahar. In tinutul Beiusului, contra reumatismului se faceau spalaturi cu decoctul frunzelor dupa ce le lasau sa se plamadeasca 2 zile; sau bai din frunze de nuc si ramuri de rosii, fierte separat si apoi amestecate, sau se tineau picioarele intre frunze verzi. Scaldatoarea din frunze verzi este foarte mult folosita la copii scrofulosi cu galme. In unele parti contra raiei se luau frunze de nuc, de brad, de coada soricelului si pucioasa. Frunze fierte in lapte contra durerilor de stomac. Frunze fierte calde se punea pe dureri de pantece la femei sau se infasura pantecele pentru a usura durerile de nastere. Cu decoct se faceau spalaturi contra afectiunilor uterine sau femeiesti. La dureri de masele se fierbea coaja de nuci si se tinea zeama in gura, sau se tineau smicele de nuc, se curatau de coaja neagra de dinafara, se lua coaja verde, se punea intr-o ulcica noua, se turna peste ea otet din vin si se punea o bucata de piatra acra si un cocean de porumb, se turna peste ea otet din vin . Se astupa cu aluat si se punea la fiert, pana scadeau 2 parti, iar zeama racorita se tinea in gura, in partea unde maseaua durea. Abureli de frunze contra racelii. Contra galbinarii bolnavul strangea crengi de la 9 nuci, le ardea, iar cu cenusa facea o lesie, in care se scalda odata sau de mai multe ori; daca vroia sa grabeasca insanatosirea, bea din aceasta lesie. Cu mustul cojilor verzi se ungea la pecingine. Coaja de nuca verde coapta in cuptor se da in tuica cate un paharel. Se spala pe cap cu decoct. Samburii de nuca, pisati si amestecati cu faina si smantana, se puneau pe rani, pentru scosul copturilor. Pisati si amestecati cu undelemn se puneau contra bubelor dulci. Cand ere pericol de a pierde sarcina, cautau miez de nuca si samanta de castravete, le pisau si le beau in rachiu, in vin sau chiar in apa. Cand cineva nu auzea cu o ureche sau cu amandoua, punea in urechi cate o picatura caldicica de ulei de nuca, amestecat cu unt de migdale. Miezul se dadea pisat copiilor sa-l manance pentru dureri de intestine. Pentru dureri de stomac se lua, local ceaiul din coji lemnoase. Ceaiul din samburi de nuca era folosit pentru durerile de ficat. In afectiunile osoase se amesteca miezul in gura si cu acesta se ungea osul.

Actiune farmaceutica: frunzele si pericarpul- astringent, antitoxic, astringent, antimicotic, antisudoripar, antidiareic, antiseptic gastro-intestinal, dezinfectant renal, antiinflamator, antigalactogog, antiexematos, antireumatismal, bacteriostatic, dezinfectant urinar, calmant, cicatrizant, emolient, hemostatic, usor hipotensiva, antiexematoasa, hipoglicemiant, depurativ, etc.

Semintele: utile in afectiunile grave-cancer, etc fiindca ajuta la refacerea imunitatii organismului, proteinele cu acizi aminati esentiali-metionina, cistina, lisina, concentratia mare de oligoelemente le face indispensabile in cazurile de convalescenta sau atunci cand se doreste sa se vindece de o afectiune mai grava. Vitaminele in cantitate mare in special A, B, E, le face indispensabile in refacerea organismului dupa o serie de afectiuni.
Fibrele sunt de asemenea utile, atat cele solubile cat si cele insolubile, mai ales in afectiunile cardiovasculare, in special datorita acizilor grasi si a magneziului, de asemenea in tratarea afectiunilor neurologice.
Frunzele intra in compozitia ceaiurilor: dietetic si antidiareic.

Sunt indicate in urmatoarele afectiuni: abcese, accidente vasculare, acnee, afectiuni alergice, afectiunile inimii, alopecie, afectiuni digestive catarale, afte ulcerate, ameteli, amigdalita, angina, anemie, arsuri, astenie, ateroscleroza, boli de piele, boli de oase, boli reumatice, cancer, colici abdominale, constipatie, dermatoze, dereglari glandulare, diabet, diaree, dispepsii, dureri de cap, dureri de ficat, dureri reumatice, eczeme zemuinde, enterocolite, enurezis nocturn, flegmoane, furuncule, gripa, guta, hemoragii, hiperhidroza palmo-plantara, hipertensiune, hipertiroidie, impetigo, impotenta, imunitate scazuta, infectii strepto si stafilococice, infectii cutanate, inflamatii, intoxicatii in special cu mercur, iritatii solare, leucoree, leziuni piodermizate, litiaza renala, matreata, micoza plantara, negi, nervozitate, oboseala fizica si psihica, pecingine, plagi atone, prurit, psoriazis, rahitism, rani, reumatism, scrofuloza, spasme musculare, sterilitate, teniaza, toxiinfectii, transpiratii excesive, tuberculoza, ulcer varicos, viermi intestinali.

Preparare:
-Infuzie dintr-o lingurita de frunze maruntite puse in 250 ml apa clocotita, dupa care se va acoperi pentru 10 minute. Se va strecura. Se pot consuma 2 cani pe zi. Extern cu acest cei se poate spala pe cap sau leziunile diverse, sau chiar pentru calmarea durerilor, ajuta si la alopecie extern, sau in cazul transpiratiilor excesive.
-Infuzie din cantitate dubla de plante (frunze) se poate folosi extern in afectiunile de mai sus.
-Coaja de nuca verde o jumatate de lingurita se pune la 250 ml de apa, se va fierbe apoi timp de 5 minute dupa care se va putea consuma intern cate o lingura la 2 ore, iar extern se va putea folosi la afectiunile cutanate sau pentru colorarea parului sau in cazul matretii cand se va folosi cu putin suc de lamaie.
-Seminte de nuci se consuma in fiecare zi de 3 ori cate 250 g in cazurile in care se doreste suplimentarea cu minerale sau in cazurile oboselii dupa eforturi mari, anemii sau cand se doreste sa se ingrase.
-Ceai din 20 g miez de nuca pus in 250 ml apa. Se va fierbe timp de 5 minute dupa care se strecoara. Se pot consuma 3-4 cani pe zi in cazul durerilor.
-Tinctura din pericarpul nucilor. Se va lua 50 g de pericarp de nuca verde care se va pune in 250 ml alcool alimentar de 70?. Se va tine timp de 15 zile la temperatura camerei agitand des. Se va strecura dupa 15 zile si se va putea pune in sticlute de capacitate mai mica. Se va lua intern in afectiunile de mai sus (interne) cate 5 picaturi de 3 ori pe zi diluate in putina apa. Este util in afectiunile interne ca : boli ficat, endocrine, cardiace, etc.
-Ulei de nuca- se va lua dimineata pe stomacul gol cate o lingura in cazurile in care se doreste eliminarea viermilor intestinali sau in diferite dispepsii. Pe par se poate pune frectionand, ceea ce ajuta la refacerea parului.
-Miez de nuca pisat se aplica cald pe furuncule, pentru grabirea maturarii.
-Cataplasme cu frunte de nuc se pun extern in cazul afectiunilor cu tumori sau adenoame. Se schimba de 2 ori pe zi si se mentin umede.

-In cosmetica se foloseste foarte mult atat frunza cat si nucile seminte, uleiul de nuci sau chiar pericarpul din care se poate face o vopsea de par foarte persistenta.
-Frunze sub forma de tinctura cu alcool alimentar se va lua cate 30-50 picaturi de 2-3 ori pe zi. Util la diabet.
-Ulei pentru frectionarea corpului la copii rahitici, anemici si in dermatoze.

  nuc2

Articole despre


Articole din Plante medicinale