Noua medicina germana, o revolutie in medicina | SuntSanatos.ro
facebook suntsanatos.ro    pinterest suntsanatos.ro    googleplus suntsanatos.ro    rss suntsanatos.ro

Noua medicina germana, o revolutie in medicina

Sanatate

Pe 18 august 1978, Dr. Ryke Geerd Hamer, M.D., la vremea aceea internist sef la clinica oncologica a Universitatii din Munchen, Germania, a primit vestea socanta ca fiul sau, Dirk, a fost impuscat. Dirk a murit in decembrie 1978 si, cateva luni mai tarziu, Dr. Hamer a fost diagnosticat cu cancer testicular. Din moment ce nu fusese niciodata grav bolnav, a suspectat imediat ca dezvoltarea cancerului sau poate avea legatura directa cu tragica pierdere a fiului sau. Moartea lui Dirk si propria sa experienta cu cancerul l-au facut pe Dr. Hamer sa investigheze istoricul pacientilor sai de cancer. A descoperit foarte curand ca, la fel ca el, toti bolnavii de cancer pe care ii stia au trecut prin experiente extrem de stresante inainte ca boala sa se instaleze si sa se dezvolte. Observarea conexiunii dintre minte si organism nu a fost surprinzatoare. Numeroase studii aratasera deja ca atat cancerul, cat si alte boli sunt foarte des precedate de un eveniment traumatizant.
Dar Dr. Hamer a dus cercetarile sale cu un pas mai departe. Urmarind ipoteza ca toate evenimentele din organism sunt controlate prin creier, a analizat tomografiile pacientilor sai si le-a confruntat cu istoricul lor medical. Dr. Hamer a descoperit astfel ca orice boala, nu numai cancerul, este controlata printr-o zona din creier ce ii corespunde in mod specific si este legata, in mod particular, de un conflict-soc psiho-emotional perfect identificabil. Astfel a aparut paradigma revolutionara a Noii Medicine Germane, care nu numai ca le explica in mod demonstrabil bolnavilor de cancer cauzele reale ale bolii lor, dar le ofera si o sansa reala de vindecare, fara mutilare si otravire prin asa-zisele tratamente chirurgicale, radioterapice si chimioterapice...

Noua medicina germana

Rezultatul cercetarilor lui Hamer se constituie intr-o diagrama stiintifica ce ilustreaza legatura biologica dintre psihic si creier si corelatia cu organele si tesuturile intregului organism uman (varianta engleza a "Diagramei stiintifice a GNM" este in lucru). Dr. Hamer a denumit descoperirile sale "Cele 5 Legi Biologice ale Noii Medicine", datorita faptului ca aceste legi biologice, valabile in cazul oricarui pacient, ofera o perspectiva cu totul noua asupra intelegerii cauzei, a dezvoltarii si a procesului natural de vindecare a bolii. (Ca raspuns la numarul crescand ale interpretarilor gresite ale descoperirilor sale si pentru a pastra integritatea si autenticitatea muncii sale stiintifice, Dr. Hamer si-a protejat in mod legal materialele de cercetare, sub numele de German New Medicine (GNM - Noua Medicina Germana). In 1981, Dr. Hamer a prezentat rezultatele descoperirilor sale la Facultatea de Medicina a Universitatii din Tübingen, sub forma unei teze post-doctorale. Totusi, pana astazi, Universitatea a refuzat sa testeze cercetarile Dr. Hamer, in ciuda obligativitatii legale de a o face. Acesta este un caz fara precedent in istoria universitara. In mod similar, medicina oficiala a refuzat sa aprobe descoperirile sale, in ciuda a 30 de verificari stiintifice diferite, facute atat de medici independenti, cat si de asociatii profesionale.La scurt timp dupa ce Dr. Hamer si-a prezentat teza, i-a fost adresat un ultimatum de a renunta la descoperirile sale stiintifice, sau i se va refuza reinnoirea contractului sau la Clinica Universitara. In 1986, desi munca sa nu a fost niciodata pusa la indoiala sau dezaprobata, doctorului Hamer i-a fost ridicata licenta medicala, pe motiv ca a refuzat sa se conformeze principiilor medicinei standard. Cu toate acestea, el era hotarat sa-si continue munca si, in 1987, a reusit sa-si extinda descoperirile practic la orice boala cunoscuta de medicina.Dr. Hamer a fost persecutat si hartuit timp de 25 ani, in special de catre autoritatile germane si de catre cele franceze si chiar incarcerat o perioada. Din 1997, Dr. Hamer locuieste in exil in Spania, unde isi continua cercetarile si continua sa se lupte pentru recunoasterea oficiala a "Noii Medicine Germane". Insa, din moment ce Facultatea de Medicina a Universitatii din Tübingen isi mentine tactica de amanare, pacientilor din intreaga lume le este refuzat dreptul de a beneficia de descoperirile revolutionare ale Dr. Hamer.

BOLILE AU LA ORIGINE UN SOC PSIHO-EMOTIONAL CARE SE REFLECTA MAI INTAI LA NIVELUL CREIERULUI
Dr. Hamer a stabilit ca "orice boala este cauzata de un soc emotional care surprinde individul total nepregatit" (Prima Lege Biologica). In onoarea fiului sau, Dr. Hamer a denumit acest incident stresant: Dirk Hamer Syndrome, sau DHS. Psihologic vorbind, DHS este un incident foarte personal, conditionat si determinat de experientele noastre trecute, de vulnerabilitati, de perceptiile personale, de valorile si credintele personale. Cu toate acestea, DHS nu este doar un conflict emotional, ci el se propaga si la nivel biologic si trebuie inteles in contextul evolutiei noastre personale. Animalele experimenteaza aceste socuri cu consecinte biologice in urma pierderii bruste a cuibului sau teritoriului, a pierderii unui pui, a separarii de partener sau de grup, a unei amenintari neasteptate, a unei perioade de nemancare sau a unei amenintari de moarte.
Un barbat, de exemplu, poate suferi un soc conflictual de "pierdere a teritoriului" cand isi pierde casa sau locul de munca, pe neasteptate; pentru o femeie, un soc conflictual "in camin" poate fi o grija pentru binele unuia dintre membrii familiei; un soc conflictual de tipul "abandonului" poate fi declansat de un divort neprevazut sau de o spitalizare de urgenta; copiii sufera deseori un soc conflictual "de separare", cand mama se decide sa se intoarca la munca sau cand se despart parintii.
Analizand mii de tomografii (CT) in relatie cu istoricul pacientului, Dr. Hamer a descoperit ca, atunci cand are loc DHS, socul impacteaza o zona specifica, predeterminata din creier, cauzand o leziune care este vizibila pe tomografie ca un set clar de inele concentrice (in 1989, Siemens, producatorul german de aparate tomografice, a confirmat ca aceste inele nu provin de la o proasta functionare a aparaturii). Dupa impact, celulele cerebrale transmit socul catre organul corespondent care, la randul lui, raspunde cu o modificare maladiva specifica, ce poate fi anticipata. Motivul pentru care diferitele conflicte sunt legate indisolubil de anumite zone ale creierului este acela ca, de-a lungul evolutiei noastre, fiecare parte a creierului a fost programata sa raspunda instantaneu la posibile conflicte sau amenintari. In timp ce "vechiul creiera€œ (cerebelul, zona amigdaliana) corespunde unor "programaria€œ legate de supravietuire, care corespund respiratiei, hranirii sau reproducerii, "noul creier" (creierul mare) este "codata€œ cu teme mult mai avansate, precum cele legate de autoapreciere, increderea si respectul de sine. Cercetarile medicale ale Dr. Hamer sunt strans legate de embriologie, pentru ca, indiferent de felul in care organismul raspunde unui conflict, fie prin dezvoltarea unei tumori, prin deteriorarea tesutului sau prin dereglarea functionarii, toate acestea sunt corelate cu stratul embrionic al germenului din care provin atat organul, cat si tesutul cerebral corespondent (A treia Lege Biologica).

GNM "Ontogenetic System of Tumors" (Sistemul Ortogenetic al tumorilor) ilustreaza ca organele controlate de "vechiul creier" care deriva din endoderm sau organele ce deriva din mezoderm, precum plamanii, ficatul, colonul, prostata, uterul, pielea in profunzimea ei, pleura, peritoneul, pericardul, glandele mamare, etc., genereaza intotdeauna proliferare celulara, imediat dupa ce conflictul corespondent se reflecta la nivelul creierului. Tumorile acestor organe se dezvolta exclusiv pe durata fazei active a conflictului (initiata de DHS).
Sa luam exemplul cancerului de plaman: conflictul biologic asociat cu cancerul de plaman este un soc de tipul "frica de moarte", deoarece, in termeni bio-fiziologici, frica de moarte este echivalenta cu incapacitatea de a respira. Odata cu socul datorat fricii de moarte, celulele pulmonare alveolare care regleaza respiratia incep instantaneu sa se multiplice, formand o tumoare pulmonara. Contrar parerilor conventionale, aceasta multiplicare a celulelor pulmonare nu este un proces fara rost, ci serveste unui scop biologic foarte bine definit si anume sa creasca capacitatea pulmonara, optimizand astfel sansele de supravietuire ale organismului. Analiza tomografiilor intreprinsa de Dr. Hamer demonstreaza ca fiecare persoana bolnava de cancer la plamani prezinta o configuratie clara de tip inele concentrice in zona corespondenta din creier si ca fiecare pacient a suferit un soc conflictual emotional total neasteptat, de tipul "frica de moarte", inaintea declansarii cancerului. In majoritatea cazurilor, teama de moarte a fost declansata de socul unui diagnostic de cancer, ce a fost resimtit ca o sentinta la moarte.

Cancerul la san, potrivit cercetarilor Dr. Hamer, este rezultatul grijilor provocate de un conflict de tipul "mama-copil" sau "probleme cu partenerul". Aceste tipuri de conflicte impacteaza intotdeauna vechiul creier, in zona care controleaza glandele producatoare de lapte. O femeie poate suferi un conflict de tipul mama-copil daca isi face foarte multe griji, atunci cand copilul ei este ranit sau se imbolnaveste grav, foarte brusc. Pe durata fazei de stres, cat conflictul este activ, celulele glandei mamare continua sa se multiplice, formand o tumora. Scopul tainic al proliferarii celulare este acela de a mari capacitatea de lactatie pentru copilul suferind, grabind astfel procesul de vindecare al acestuia. Fiecare femeie si fiecare femela din lumea animala se naste cu acest program de reactie biologica pentru crestere si dezvoltare. Numeroasele studii ale Dr. Hamer arata ca femeile, chiar si atunci cand nu alapteaza, dezvolta tumori ale glandelor mamare, din cauza grijilor obsesive pentru binele celor dragi (a copilului care are probleme, a unui partener bolnav, sau de grija unui prieten cu probleme).

Ceea ce a fost spus despre cancerul de plaman sau de san este valabil pentru orice alt tip de cancer ce isi are originea in "vechiul creier". Fiecare tip de cancer este declansat de un conflict, de un soc specific care activeaza un "program biologic precis" (A Cincea Lege Biologica), ce permite organismului sa depaseasca obisnuintele functionarii zilnice si sa se confrunte fizic cu situatia urgenta. Pentru fiecare tip de conflict, exista o zona cerebrala specifica ce coordoneaza acest program de urgenta.
In vreme ce organele controlate de vechiul creier dezvolta tumori pe durata fazei active a conflictului soc, situatia este opusa in cazul organelor controlate de noul creier. Toate organele si tesuturile ce corespund si sunt coordonate de noul creier (ovarele, testiculele, oasele, nodulii limfatici, epiderma, mucoasa colului uterin, bronhiile, vasele coronariene, canalele de alaptare etc.) isi au originea in ectoderm sau in mezodermul noului creier. In momentul producerii conflictului-soc, tesuturile organelor corespondente acestei zone a creierului raspund prin degenerare celulara. Necrozarea ovarelor sau a testiculelor, osteoporoza, cancerul osos sau ulcerul stomacal de exemplu, sunt situatii care apar doar atunci cand persoana se afla intr-o stare emotionala de stres relationata cu conflictele-soc corespondente. Asa cum este de asteptat, distrugerile tesuturilor respective au o semnificatie biologica precisa.
Sa luam exemplul tesuturilor canalelor de lactatie. Ele se dezvolta mult mai tarziu decat glanda mamara, acest tesut fiind controlat de o zona mai tanara a creierului, cortextul cerebral. Conflictul biologic ce corespunde tesutului canalelor de lactatie este unul de tip conflict de separare, rezultat al unei experiente de tipul "copilul meu (sau partenerul meu) mi-a fost luat de la sana€œ. O femela din lumea animala sufera un astfel de conflict atunci cand puiul ei se pierde sau este omorat. Ca un reflex natural la acest conflict soc, tesutul canalelor de lactatie incepe sa ulcereze. Scopul acestei reactii este marirea diametrului canalelor de lactatie, astfel incat laptele nefolosit sa se poata drena mai usor si sa nu se congestioneze sanul. Creierul fiecarei femei este programat cu acest gen de reactie-raspuns biologic. Din moment ce sanul femeii este asociat, biologic vorbind, cu grija si hranirea, femeile sufera un conflict-soc cauzat de separarea brusca de o persoana iubita. Pe durata fazei active a conflictului-soc nu exista practic niciun simptom, cu exceptia unor ocazionale puseuri usoare in interiorul sanului.

CELE DOUA FAZE ALE ORICAREI BOLI
Dr. Hamer a descoperit, de asemenea, ca orice conflict si orice boala are si o rezolvare, iar desfasurarea oricarei boli are loc in doua faze. (A Doua Lege Biologica). In timpul primei faze, a conflictului activ (si anume atata timp cat conflictul persista), intregul organism se orienteaza spre a face fata conflictului. In timp ce la nivel fizic au loc dereglari celulare specifice, psihicul si sistemul nervos vegetativ autonom se confrunta, de asemenea, cu situatii neasteptate. Comutata intr-o faza de stres (sympathicotonia), mintea devine total preocupata de continutul conflictului. Tulburarile somnului si lipsa apetitului sunt simptome specifice. Biologic vorbind, acest lucru este vital, deoarece focalizarea atentiei asupra conflictului si orele de activitate in plus constituie conditiile propice pentru rezolvarea conflictului. Faza activa a conflictului este denumita si "faza rece". Deoarece pe perioada stresului se produce constrictia vaselor de sange, simptomele specifice ale activitatii conflictuale sunt extremitatile reci (in special mainile), tremurul si transpiratia rece. Intensitatea simptomelor depinde, in mod natural, de intensitatea si impactul socului conflictual. Daca o persoana ramane in aceasta stare prea mult timp, urmarile pot fi fatale.

Dr. Hamer a demonstrat, fara nicio indoiala, ca organismul nu poate muri niciodata de cancer, in sine. O persoana poate muri ca rezultat al complicatiilor mecanice produse de tumori, de exemplu blocarea unui organ vital precum colonul sau bila, dar in niciun caz celulele canceroase, in sine, nu pot provoca moartea. In Noua Medicina Germana, distinctia dintre cancerul malign si cel benign nu are nicio valoare. Termenul malign este o constructie artificiala (la fel ca marcarii tumorali) care, pur si simplu, indica o activitate de reproducere celulara ce a depasit o anumita limita fixata in mod complet arbitrar.

Daca o persoana moare pe durata fazei initiale active a conflictului, aceasta se petrece de obicei din cauza pierderii de energie, a slabirii exagerate, a lipsei de somn si a epuizarii mentale si emotionale. De cele mai multe ori, este vorba de impactul emotional devastator al unui diagnostic sau al unei prognoze negative, de genul "Mai ai doar sase luni de trait!", impact ce arunca pacientii de cancer si pe cei apropiati lor intr-o stare de disperare. Cu foarte mica speranta sau chiar deloc, sunt privati de forta lor vitala, isi consuma inutil energia si, in cele din urma, mor in urma unui proces agonizant, proces pe care "tratamentele" conventionale pentru cancer nu fac decat sa il accelereze.

Daca pacientul nu a facut niciun tratament de cancer (in special chimioterapie sau radioterapie), NGM are o rata de succes de 95 pana la 98%. Este o ironie a sortii ca aceste statistici ale succeselor remarcabile ale Dr. Hamer au fost date chiar de autoritati. Cand Dr. Hamer a fost arestat, in 1997, pentru acordarea de sfaturi medicale fara a avea licenta medicala (ridicata abuziv), pentru trei persoane, politia a confiscat fisele pacientilor sai si le-a analizat. Un procuror public a fost nevoit sa recunoasca in timpul procesului ca, dupa 5 ani, 6.000 din 6.500 de pacienti cu cancer in faza terminala erau inca in viata. In cazul tratamentelor conventionale, prin chimioterapie si radioterapie (iradiere), cifra aceasta este dezastruos de mica, adica doar 3-5% dintre pacienti mai raman in viata dupa 5 ani. Conform declaratiilor epidemiologului si biostasticianului Dr. Ulrich Abel (Germania): "Rata de succes a majoritatii chimioterapiilor este jalnicaa€¦ nu exista nicio dovada stiintifica referitoare la capacitatea tratamentului prin chimioterapie de a mari in mod apreciabil durata de viata a pacientilor care sufera chiar de cele mai comune forme de cancer organic. Chimioterapiile pentru cancerele maligne prea avansate pentru operatie, care reprezinta 80% din totalul cancerelor, reprezinta o totala desertaciune stiintifica.a€œ (Revista stiintifica "The Lanceta€œ, 1991).

FIINTA UMANA SE VINDECA SINGURA
Rezolvarea conflictului generat de semnalele initiale reprezinta inceperea fazei a doua a programului biologic. Emotiile si organismul nostru se comuta imediat in regimul de reparare si refacere, programul de vindecare fiind asistat in mod direct de sistemul nervos vegetativ. Pe perioada fazei de vindecare, apetitul revine, dar suntem foarte obositi (putem chiar sa nu avem puterea de a ne ridica din pat). Odihna si furnizarea tuturor nutrientilor necesari organismului sunt esentiale in perioada de vindecare. A doua faza este denumita "faza calda" si in aceasta perioada, vasele de sange se maresc, incalzind extremitatile si pielea.

Odata cu rezolvarea conflictului, se produce o transformare la nivelul organelor: proliferarea celulara (vechiul creier este legat de controlul cresterii tumorale) si distrugerea celulara (creierul noueste legat de controlul degradarii tesuturilor) se opresc imediat si este declansat procesul de reparare specific. O zona care s-a necrozat sau a prezentat ulceratii in timpul fazei active a conflictului este acum regenerata si refacuta cu celule noi. Acest proces este insotit, de regula, de inflamatii potential dureroase cauzate de edeme care protejeaza tesutul pe durata vindecarii. Alte simptome tipice regenerarii sunt: hipersensibilitate, mancarimi, spasme (daca tesuturile musculare sunt implicate) si inflamatii. Exemple de boli care apar doar in procesele de artrita, ateroscleroza, disfunctii ale rinichilor si vezicii urinare, anumite boli ale ficatului si infectii (vezi mai jos).
Bazandu-se pe observarea multiplicarii celulare (mitoza) si pe distinctia standard dintre tumoare benigna si maligna, medicina conventionala interpreteaza procesul natural de producere celulara a tesutului care se vindeca drept tumoare maligna. In NGM, distingem, la fel, doua tipuri de tumori.

Dar tumorile nu sunt impartite in bune sau rele, ci mai degraba sunt clasificate dupa tipul de tesut si zona cerebrala din care provin si prin care sunt controlate. Exista acele tumori care se dezvolta, in mod exclusiv, in faza activa a conflictului-soc (tumorile pulmonare, tumorile de colon, tumorile de ficat, tumorile uterului, tumorile de prostata etc.) si cele care apar in timpul procesului natural de vindecare.
In felul in care creierul vechi controleaza cancerul, cresterea tumorala nu este nici accidentala si nici fara sens, din moment ce proliferarea celulara se opreste de indata ce tesutul este reparat. Cancerul testicular, cancerul ovarian, limfomul, limfomul non-Hodgkin, diferitele tipuri de sarcom, carcinomul bronhial si laringial si cancerul cervical, toate sunt de natura curativa si fenomene exclusive ale fazei de vindecare. Cu conditia ca procesul de vindecare sa nu fie intrerupt de medicamente sau de o revenire a conflictului soc, aceste tumori dispar pana la urma, la sfarsitul procesului de vindecare.
Al doilea tip de cancer mamar, carcinom in situ (DCIS), intra de asemenea in aceasta categorie. In timp ce un cancer de san este un indicator ca femeia este in faza activa a conflictului de tip grija, un cancer in situ este un semn pozitiv ca problema asociata conflictului de separare a fost rezolvata. O femeie nu face un cancer de san fara motiv! Asa cum nici faptul ca el se dezvolta exact la sanul stang nu este o coincidenta.

IMPORTANTA LATERALITATII NOASTRE BIOLOGICE
Dr. Hamer a descoperit ca lateralitatea determina daca o boala precum este cancerul se dezvolta in partea stanga sau dreapta a organismului. Aceasta este regula: o persoana dreptace raspunde unui conflict cu mama sa sau cu copilul sau cu partea stanga a organismului, si cu partea dreapta la un conflict cu tatal sau partenerul, fratii, rudele, prietenii, colegii etc. Pentru stangaci este invers. Exista intotdeauna o relatie inversa intre emisferele cerebrale si partile organismului, in sensul ca fiecare emisfera a creierului (mai putin partea amigdaliana) este in relatie directa cu partea opusa a trupului. Cel mai simplu mod de a descoperi lateralitatea noastra biologica este sa batem din palme. Palma pe care o tinem deasupra indica daca suntem stangaci sau dreptaci. Astfel, un cancer la sanul drept, un chist ovarian la ovarul stang, o problema de piele pe partea dreapta sau stanga (sau amandoua), o paralizie motorie pe partea dreapta (dupa un atac cerebral) ne dau un prim indiciu despre cine a fost implicat atunci cand conflictul originar a avut loc. In ceea ce priveste conflictele mai avansate (si regiunile cerebrale), statutul hormonal trebuie, de asemenea, luat in calcul, pentru o evaluare precisa.

ROLUL BENEFIC AL MICROBILOR
Un alt aspect al cercetarilor Dr. Hamer este acela al rolului microbilor pe durata procesului de dezvoltare a bolii. Pe scurt, el a descoperit ca microbii precum ciupercile, bacteriile si virusii sunt activi doar pe durata procesului de vindecare si maniera in care ei opereaza este in deplina concordanta cu logica evolutiva. (A Patra Lege Biologica). Bacteriile tuberculozei, spre exemplu, populeaza doar tesuturile controlate de creierul vechi. Functia lor pe timpul procesului de vindecare este de a descompune tumorile care nu-si mai au rostul: tumorile pulmonare, tumorile de colon, tumorile la rinichi, tumorile la prostata, tumorile la uter, tumorile la san, melanoamele si mesothelioma. Bacteriile tuberculozei sunt esentiale pentru descompunerea constructiilor celulare ce au proliferat cu un anumit scop biologic, in timpul fazei active a conflictului. Daca bacteriile necesare nu sunt disponibile din cauza vaccinarii sau a uzului excesiv de antibiotice sau in urma chimioterapiei, tumorile nu se pot dezintegra corespunzator. Ca urmare, raman pe loc si sunt incapsulate in mod inofensiv. Detectate la un control de rutina, ele pot fi totusi diagnosticate ca si cancer si noi conflicte potentiale pot aparea in urma aflarii vestii, cu noi simptome. Intelegand legile biologice ale desfasurarii bolilor, aceasta perspectiva poate fi eliminata. In timp ce bacteriile descompun tumorile cu celule care nu mai sunt necesare, virusii sunt implicati in procesul de vindecare a tesuturilor coordonate exclusiv de cortexul cerebral (ex: bronhiile, membrana nazala, mucoasa stomacala, mucoasa canalelor biliare si epiderma). Hepatita, pneumonia, herpesul, gripa si gripa stomacala indica faptul ca procese virulente, naturale, de vindecare sunt in curs. In ceea ce priveste rolul virusilor, Dr. Hamer prefera sa vorbeasca de virusi ipotetici, din cauza ca, in ultimul timp, existenta virusilor este pusa in discutie. Acest lucru este in concordanta cu descoperirile initiale ale Dr. Hamer, care evidentiau faptul ca procesele de reconstructie si regenerare ale tesuturilor necrozate sau ulcerate au totusi loc chiar si in absenta virusilor specifici tesuturilor respective. Dilema in care se gaseste medicina conventionala este aceea ca esueaza in a recunoaste tiparul de evolutie in doua faze a fiecarei boli, prima faza, aceea a conflictului activ, fiind in mod obisnuit scapata din vedere. Din moment ce microbii sunt activi doar in faza de vindecare, iar activitatea acestora este in mod normal acompaniata de inflamatii, febra, puroi, supurari si dureri, microbii sunt considerati raufacatori si cauza a bolilor infectioase. Dar microbii nu provoaca boli. Pana la urma, organismul nostru este cel care "angajeazaa€œ microbii, pentru a optimiza procesul de vindecare. Microbii pot fi, bineinteles, transmisi, dar ei raman inofensivi pana in momentul in care persoana este in faza de vindecare a aceluiasi tip de conflict.

TEORIA METASTAZELOR, O SIMPLA FICTIUNE ACADEMICA
Bazandu-se pe GNM, "Sistemul Ontogenetic al tumorilor", teoria vast raspandita a metastazelor care sugereaza ca celulele canceroase migreaza prin vasele de sange si limfa, cauzand tumori si in alte locuri, este, in cuvintele Dr. Hamer, pura fictiune academica. Celulele in general si celulele canceroase in mod special nu isi pot schimba, sub nici o forma, structura lor histologica si nici nu pot trece de bariera bacteriana. De exemplu, o celula canceroasa a unei tumori pulmonare, care este de origine endoderma, controlata de zona amigdaliana a creierului si care prolifereaza de-a lungul fazei active a conflictului, nu se poate transforma intr-o celula osoasa, care este de origine mezoderma si este controlata de cortexul cerebral, celula care se deterioreaza in timpul fazei active a conflictului, in procesul de decalcifiere. In scenariul conform caruia cancerul pulmonar metastazeaza la oase, celulele cancerului pulmonar creeaza, de fapt, un gol (descompunere celulara! - reversul cancerului) in anumite oase din organism. Trebuie, de asemenea, sa ne intrebam de ce celulele canceroase rareori se raspandesc la tesuturile vecine, de exemplu: de la uter la cervix. Daca celulele canceroase calatoresc prin sange, de ce nu este atunci scanat sangele donat, pentru a cauta celule canceroase ? De ce nu sunt atunci gasite o multitudine de tumori in peretii vaselor de sange ai pacientilor bolnavi de cancer ?
Acum doi ani, pe 19 august 2004, ziarul canadian Globe and Mail a publicat un articol intitulat Cercetatorii urmaresc testele de sange pentru cancerele de san, continand declaratii revelatoare: Vanatoarea celulelor canceroase in fluxul sangvin a durat 10 ani si pana acum, nicio tehnologie existenta nu a reusit sa izoleze in mod cert nici macar o singura celula tumorala, dintre milioanele de globule rosii si albe continute in orice mostra de sange uman. In afara faptului ca vanatoarea este departe de a fi incheiata (asa cum indica articolul), nu sugereaza asta cumva ca ipoteza metastazelor a dezinformat publicul si a speriat, fara nicio noima, de moarte milioane de pacienti bolnavi de cancer, de-a lungul ultimelor patru decenii?
Dr. Hamer nu neaga, bineinteles, posibilitatea aparitiei celui de-al doilea cancer, dar aceste tumori succesive nu sunt cauzate de migrarea celulelor canceroase, care se transforma, in mod mirobolant, intr-un tip diferit de celula, ci mai degraba sunt urmarea unui nou conflict-soc. Noul DHS poate fi declansat de o alta experienta traumatizanta aditionala, sau prin socul provocat de comunicarea diagnosticului. Asa cum am mentionat mai devreme, comunicarea unui diagnostic neasteptat de cancer, sau informarea cuiva ca are metastaze poate declansa o spaima de tipul frica de moarte (provocand cancer pulmonar) sau orice alt tip de diagnostic relationat cu socul emotional, cauzand noi cancere in diferite alte parti ale organismului. In multe cazuri, acesti pacienti nu supravietuiesc pana in faza de vindecare, din cauza starii de stres foarte grave, care ii slabeste pana la punctul in care mai au foarte putine sanse de supravietuire in confruntarea cu toxicul si ucigasul tratament chimioterapic.
Al doilea tip de cancer foarte intalnit dupa cancerul pulmonar este cancerul osos. Dr. Hamer a descoperit ca oasele noastre sunt din punct de vedere psiho-emotional legate de increderea, respectul si stima de sine. Altfel zis, spunandu-i-se cuiva ca are o boala care ii ameninta viata, mai ales una care se presupune ca se raspandeste ca un incendiu in organism, este echivalent pentru bolnav cu a accepta ca: acum este complet inutil si, pe langa faptul ca se simte inutil, oasele incep sa se decalcefieze (in cazul cancerelor de san, deseori in zona sternului si a coastelor). Tot asa cum se fractureaza un os, scopul programului biologic (al bolii) apare la sfarsitul fazei de vindecare. Cand faza de reparare este completa, osul va fi mult mai puternic in zona respectiva, asigurandu-ne in acest fel ca suntem mai bine echipati, in eventualitatea aparitiei unui nou conflict al stimei de sine.

NATURA TUMORILOR CEREBRALE
Odata ce conflictul a fost rezolvat, leziunile cerebrale impreuna cu psihicul si organul aferent intra in faza de vindecare. La repararea oricarei rani, se dezvolta un edem (fluid in exces), pentru a oferi protectie tesutului cerebral ce este refacut. Pe tomografie, modificarile sunt foarte usor de observat: inelele concentrice vizibile anterior se estompeaza dupa aparitia edemului si apar acum neclare. Atunci cand edemul cerebral atinge dimensiunea maxima, prin intermediul creierului este declansat un scurt si puternic impuls care expulzeaza edemul. In terminologia NGM, aceasta reglare este denumita Criza epileptica (CE). In timpul crizei, intregul organism este aruncat, pentru scurt timp, intr-o stare de simpaticotonie (hiperstimularea sistemului nervos simpatic), retraind simptomele tipice fazei de conflict activ, cum ar fi transpiratie rece, extremitati reci, puls accelerat si greata. Intensitatea si durata acestei crize pre-programate este determinata de intensitatea si durata conflictului precedent. Atacurile cardiace, accidentele cerebrale, crizele de astm si cele epileptice sunt doar cateva exemple ale acestui crucial punct de revenire. Tipul de criza depinde intotdeauna de natura conflictului si de zona cerebrala corespunzatoare implicata.
Dupa ce edemul cerebral a eliminat, tesutul conectiv ce ofera suport structural neuronilor se reface in zona respectiva, pentru a restabili functiile celulelor nervoase care au fost afectate de socul datorat conflictului (DHS). Aceasta acumulare naturala este ceea ce medicina conventionala denumeste tumoare cerebrala, vestea aparitiei acesteia avand in contextul medicinei conventionale consecinte cumplite asupra pacientului. Dr. Hamer a stabilit, in 1981, ca tumoarea cerebrala nu este o boala care apare paralel si la nivelul organului afectat (controlat de la nivelul creierului din zona sa specifica care se afla simultan in faza de reparare). Astfel ca metastazele cerebrale nu exista, de fapt, nici ele.

TERAPIA NOII MEDICINE GERMANE (pe scurt)
Primul pas in terapia GNM este sa gasesti o intelegere a naturii biologice a simptomului, de exemplu: corelatia dintre un anumit tip de cancer si cauzele sale psihice. O tomografie si un istoric medical complex sunt, de asemenea, vitale pentru a determina daca pacientul este inca in faza activa a conflictului sau deja a inceput sa se vindece. Daca este inca in faza activa, atentia trebuie indreptata spre identificarea cauzei socului initial DHS si spre dezvoltarea unei strategii pentru rezolvarea conflictului. Este cruciala pregatirea pacientului si informarea lui despre simptome si despre procesul vindecarii si eventualele complicatii ce pot apare. Simptomele sunt foarte previzibile! Descoperirile Dr-lui. Hamer ne furnizeaza, pentru prima oara in istoria medicinei, un sistem sigur, care ne permite nu numai sa intelegem, dar si sa prezicem dezvoltarea si simptomele oricarei boli. Aceasta este adevarata medicina preventiva, un aspect al NGM care cu greu poate fi dezbatut suficient. Adevarata medicina preventiva necesita intelegerea cauzelor reale ale bolii, si aceasta este exact ceea ce cercetarile Dr-lui. Hamer furnizeaza in detaliu.
Intelegand cele "Cinci Legi Biologice" ale cauzei si ale procesului de vindecare al bolii, ne putem elibera de teama si panica ce apar adeseori odata cu instalarea anumitor simptome. Aceasta cunoastere este mai mult decat putere. Ea poate efectiv salva vieti.

SINTEZA PRINCIPIILOR NOII MEDICINI GERMANE
Noua Medicina Germana este un set de descoperiri si principii care pune la baza aparitiei si evolutiei bolilor:
• principiile universale biologice;
• interactiunea dintre cele 3 niveluri ale fiintei umane: psihic, creier si organe.
Noua Medicina Germana priveste corpul ca un intreg, in care psihicul este integratorul tuturor functiilor comportamentului si a tuturor ariilor de conflict, iar creierul este calculatorul principal al tuturor functiilor comportamentale, ariilor de conflict si organelor corespunzatoare acestora.
Noua Medicina Germana este o stiinta a naturii, bazata pe 5 legi biologice care sunt aplicabile fiecarei boli ale oamenilor sau mamiferelor.
In Noua Medicina Germana, boala nu este o eroare a naturii ci ea are o anume semnificatie biologica. Boala evolueaza pe baza unor programe ale naturii proiectate cu scopul de a-l ajuta pe individ sa coopereze cu evenimentele aparute in viata lui sau sa il elimine pe baza mecanismelor de selectie necesare evolutiei grupului din care individul face parte
Dr. Hamer a constatat faptul ca moartea sotiei sale si propriul lui cancer pot fi corelate cu impuscarea si apoi decesul fiului lor Dirk. Ca medic, cercetator si sef al clinicii de oncologie din munhen, dr. Hamer a ajuns la urmatoarea concluzie: Un eveniment fizic poate crea un soc conflictual biologic care se va manifesta in transformari vizibile ale creierului, si poate conduce la schimbari masurabile ale parametrilor sistemului nervos care la randul lor pot produce cresterea unor tumori canceroase, ulceratii, necroze si perturbari functionale in organe specifice fiecarui tip de conflict biologic.
Dupa 20 de ani de cercetare si terapie a peste 31.000 de pacienti, dr. Hamer a stabilit ca un conflict-soc biologic genereaza o faza de imbolnavire: rece, canceroasa sau necrotica, iar daca conflictul este rezolvat, se trece la o faza de vindecare: calda prin care procesele canceroase sau necrotice sint inversate pentru a se autorepara tesuturile afectate in faza de imbolnavire si a restabili starea de sanatate optima.

CELE 5 LEGI ALE NOII MEDICINI GERMANE DESCOPERITE SI FORMULATE DE DR. HAMER:

1. PRIMA LEGE BIOLOGICA: regula de fier a cancerului:
A. Fiecare cancer sau afectiune echivalenta cancerului are drept cauza: sindromul Dirk Hamer (DHS) generat de un soc foarte grav, acut, dramatic si izolat. Trairea acestui confict-soc are loc simultan la 3 niveluri (psihic, creier si organ);
B. Tipul conflictului care a provocat DHS determina localizarea HH (cercuri concentrice vizibile pe tomografia computerizata) in creier si a locului corespunzator intr-un anumit organ in care va apare cancerul sau o afectiune echivalenta cancerului;
C. Continuarea conflictului la nivel psihologic determina evolutia hh in creier si a cancerului sau a afectiunii echivalente cancerului in organul corespunzator locului aparitiei HH

2. A 2-A LEGE BIOLOGICA: fiecare afectiune generata de un conflict-soc are o evolutie in 2 faze:
A. Faza de conflict activ (de imbolnavire) in care sistemul nervos autonom simpatic este activat, socul continua cu preocupare continua fata de evenimentul declansator si produce o stare de tensiune si neliniste insotita de pierdere in greutate, apar dificultati la adormire si tulburari ale somnului. Noptile devin lungi, extremitatile sint reci si leziunile sau tumorile aparute continua sa se dezvolte;
B. Faza conflict rezolvat (de autovindecare) in care sistemul nervos autonom parasimpatic si sistemul vagal sunt activate insotite o stare de epuizare si somnolenta si derma + extremitati calde. In aceasta faza procesele aparute pe timpul fazei de imbolnavire sunt reversate: tumorile sunt remise sau capsulate, iar leziunile de tip necroza sau ulcer sunt inlaturate prin regenerarea naturala a tesuturilor afectate de acestea. La sfarsitul acestei faze de autovindecare, tesuturile si organele afectate sunt refacute complet si deseori devin mult mai rezistente decat au fost inainte de aparitia conflictului-soc, iar persoana are o stare generala mai buna si devine mai inteleapta decat inainte de a se fi imbolnavit.

3. A 3-A LEGE BIOLOGICA: Sistemul Ontogenetic al Tumorilor si bolilor echivalente cancerului:
A. Un anumit tip de conflict afecteaza un anumit nivel embrional, care la randul lui genereaza hh (inele concentrice) intr-o anumita zona a creierului, afectand un anumit organ ce corespunde nivelului embrional cu o formatiune histologica specifica acelui nivel;
B. Conflictele care genereaza hh in zona creierului arhaic (creierul ancestral generat din endoderm si cerebelul generat din mesoderm) prezinta o multiplicare a celulelor in faza de imbolnavire (ca conflict activ) si de distrugere (de catre fungi si micobacterii) sau incapsulare a tumorii in faza de vindecare (pcl post conflict), pe cand conflictele care genereaza HH in zona creierului nou (cortex) determina o scadere a numarului de celule (necroze, ulcere) sau diminuare a functiilor pana la disfunctie completa (numite si boli cancer echivalente) in faza de imbolnavire ca (conflict activ), urmate de multiplicarea celulelor, reconstructia organului (de catre bacterii si virusuri) afectat si restabilirea functionarii normale a acestuia in faza de vindecare (pcl post conflict);
C. Bolile cu cele 2 faze (imbolnavire si vindecare) sunt functii biologice deosebite care ne permit sa depasim si sa ne redresam functional dupa ce am fost confruntati cu probleme biologice neobisnuite sau neasteptate generate de obicei de conflicte psihologice.

4. A 4-A LEGE BIOLOGICA: in faza de autovindecare (pcl post conflict) exista o corespondenta dintre grupurile de organe apartinand uni anumit nivel embrionar si grupurile de microbi apartinand acelui nivel. Microbii nu sunt cei ce provoaca o anumita simptomatologie, ci dimpotriva, ei sunt cei ce participa la autovindecare. Ei sunt comandati de catre creier: la comanda creierului, microbii patogeni devin, prin dezactivare, microbi apatogeni si se retrag intr-o anumita parte a organismului, iar in faza de autovindecare (pcl post conflict)vor fi chemati si reactivati pentru a repara organul afectat.

5. A 5-A LEGE BIOLOGICA. Chintesenta: semnificatia biologica a fiecaruia din programele biologice speciale ale naturii (bolile cu cele 2 faze: imbolnavire - conflict activ si autovindecare - post conflict). Spaniolii au numit noua medicina germana: la medicina sagrada ( medicina sacra) . Conform acestei legi boala nu este o eroare fara rost a naturii sau biologiei, ci un program special creat de natura, de-a lungul a milioane de ani de evolutie, pentru a permite organismelor sa depaseasca functionarea standard (de zi cu zi) si sa poata face fata unor situatii de urgenta exceptionale sau neobisnuite. Un exemplu: cancerul osos este faza de vindecare a necrozei osoase care insoteste conflictul de auto-subevaluare. In faza de imbolnavire( pe timpul conflictului de auto sub evaluare) are loc un proces biologic de osteoliza (diminuarea celulelor osoase). Cand conflictul de auto-subevaluare este rezolvat in mintea pacientului, organismul trece in faza de autovindecare (post conflict): apare o anemie care previne distrugerea oaselor slabite pe timpul conflictului, incepe recalcifirea (diagnosticata eronat ca fiind cancer osos), continua anemia, apar durerile osoase si se instaleaza o stare leucemica (toate acestea avand ca scop imobilizarea corpului pana la vindecare completa). Toate acestea dispar pe cale naturala cand structura osoasa este complet refacuta, iar rezistenta osului va fi mai mare decat inainte de a fi inceput faza de imbolnavire. Prin acest dublu mecanism imbolnavire - autovindecare, natura imbunatatit sansa de supravetuire a celui care si-a rezolvat conflictul de auto sub evaluare. Daca persoana nu isi rezolva conflictul de auto-subevaluare, va fi eliminata din grup.

TERAPIILE VIITOARE SPECIFICE NOII MEDICINI GERMANE:
1. Pacientul va deveni seful absolut al tratamentului si procedurilor de autovindecare a bolii sale, el nu va mai fi tratat, ci se va trata singur, iar relatia dintre pacient si medic va fi complet regandita si redefinita;
2. Se vor folosi mult mai putine medicamente;
3. Se vor baza pe intelegerea de catre pacient a cauzei care a provocat conflictul si implicit boala;
4. Pacientul impreuna cu medicul vor gasi impreuna cea mai buna rezolvare a conflictului generator al bolii si vor stabili cea mai buna strategie de evitare a acestui conflict pe viitor de catre pacient;

RELATIA DINTRE STRES SI BOALA
Concluzii prezentate de dr. Hamer in interviul: http://www.newmedicine.ca/interview.htm
In viata, fiecare dintre noi putem avea ocazia sa ne confruntam cu 2 tipuri de conflicte sau evenimente:
- normale: evenimentele sau conflictele zilnice care nu ne surprind, deoarece avem capacitatea de a le anticipa si de a le depasi;
- biologice (conflict - soc): evenimente sau conflicte aparute pe neasteptate (nu au putut fi anticipate), care ne dau sentimentul de neputinta si ne aduc in imposibilitatea de a reactiona ne vor induce o stare de soc insotita de panica. Aparitia unui astfel de eveniment genereaza Sindromul Dirk Hamer (DHS) care la randul lui induce si dezvolta cancerul sau alte boli cancer - echivalente specifice fazei de imbolnavire (ca conflict active) pana cand conflictul va fi rezolvat. Dupa rezolvarea conflictului va apare faza de autovindecare (pcl post conflict) a carui durata va depinde de masa conflictului (durata si intensitatea conflictului) pe timpul careia toate modificarile functionale si morfologice aparute in faza de imbolnavire vor fi reversate, iar persoana va revenii la o stare mai buna decat inaintea conflictului.

De exemplu: o mama, cu copilul de mana, sta de vorba la marginea soselei cu o vecina. Copilul se desprinde de mana mamei (fara ca ea sa observe) si trece in fuga soseaua, fiind accidentat de o masina. Mama a fost surprinsa de acest eveniment neasteptat si pe toata perioada cat copilul este la spital mainile sunt reci, nu poate dormi si nici manca, traieste o continua stare de stres si observa dezvoltarea unui nodul malign in sanul stang (faza de imbolnavire ca conflict activa). Dupa ce copilul este externat si medicul ii spune a€œnoi suntem norocosi deoarece copilul este bine din nou, mainile mamei se vor incalzi, va dormi bine, apetitul va reveni la normal si in urmatoarea perioada nodulul malign se va resorbi pe cale naturala (faza de autovindecare pcl post conflict).

• O persoana sanatoasa, bine hranita si odihnita va avea de infruntat mult mai putine conflicte biologice si le va face fata mult mai usor;
• Persoanele cu o situatie materiala buna au un risc de a se imbolnavi (de cancer sau de alte boli cancer echivalente) de 10 ori mai mic decat persoanele sarace (care nu isi pot rezolva cele mai multe conflicte din lipsa banilor);
• Cel mai important factor in faza de autovindecare este ca pacientul sa inteleaga ce se intampla cu el, deoarece numai atunci el va putea sa adopte o atitudine constructiva si relaxata fata de procesele de autovindecare;
• Daca pe timpul fazei de imbolnavire sau pe timpul fazei de autovindecare, pacientului ii este teama de cancer, aceasta teama va induce un nou conflict biologic care pe timpul unei noi faze de imbolnavire va genera cancer pulmonar, iar daca va apare la acelasi bolnav si teama de moarte aceasta va induce un alt conflict biologic care in faza de imbolnavire va genera un proces de decalcefiere a intregului sistem osos. Conflictul biologic nu este determinat direct de eveniment (de ce se petrece) ci de modul in care persoana resimte sau traieste la nivel psihic evenimentul declansator (de stresul interpretat). Functie de aceasta dimensiune interioara a evenimentului poate apare sau nu un conflict biologic, iar intensitatea si localizarea efectelor acestuia vor depinde de intensitatea si tipul trairii interioare. Exemplu: o sotie isi surprinde sotul in pat cu cea mai buna prietena, dar functie de modul in care sotia interpreteaza acest eveniment vor apare urmatoarele efecte:
• daca sotia isi iubeste sotul, ea va suferi un conflict de tip frustrare sexuala care in faza de imbolnavire ii va provoca un carcinom la uter;
• daca sotia nu isi iubeste sotul si abia asteapta un motiv de divort, ea va trai un conflict - soc biologic de tip conflict cu partenerul care pe timpul fazei de imbolnavire se va genera un nodul malign la sanul drept (suparari externe);
• daca sotul este surprins in pat cu o prostituata, sotia va avea un conflict - soc de tip teama - revolta, care pe timpul fazei de imbolnavire se va manifesta prin hipoglicemie;
• daca sotul e surprins in pat cu o persoana cu 20 de ani mai tanara decat sotia, aceasta (indiferent daca isi iubeste sau nu sotul) va trai un conflict de subevaluare sexuala (spunand in gandul ei: eu nu pot sa o concurez pe ea si nu mai pot acum sa ii ofer ce ii ofera ea), care pe timpul fazei de imbolnavire va suferi de o decalcefiere (osteoliza) a pelvisului. Faza de imbolnavire (conflict activ ) inceteaza numai cand conflictul - soc este rezolvat. Imediat se va instala faza de autovindecare (pcl post conflict).

In lumea animalelor avem multe exemple de acest fel:
• un animal deposedat de teritoriu va supravetui numai daca isi recapata teritoriul sau obtine alt teritoriu;
• o femela careia i-a fost ucis puiul va intra in calduri si va putea avea astfel un alt pui, iar orice forma de cancer sau de tip cancer se va remite pe cale naturala pe timpul sarcinii;

Si la noi oamenii, pentru a trece din faza de imbolnavire in faza de autovindecare trebuie sa rezolvam conflictul initial la nivel psihic:
• Mama care s-a imbolnavit in urma accidentarii copilului se va face bine numai dupa ce copilul se va insanatosi;
• Un barbat care a fost parasit de sotie va putea trece in faza de autovindecare numai dupa ce se va impaca cu aceasta sau isi va gasi o noua sotie;
• Cel care si-a pierdut locul de munca va putea trece in faza de autovindecare numai dupa ce isi va gasi un alt loc de munca;
• O persoana care a iesit la pensie va putea trece in faza de autovindecare numai dupa ce se va inscrie la un club sau sa isi va gasi o noua pasiune sau o noua ocupatie.
• La femeile insarcinate, orice forma de cancer sau de tip cancer se va remite pe cale naturala incepand cu a 3-a luna de sarcina, deoarece sarcina sau mai bine zis Viata are prioritate absoluta.

Caroline Markolin, Ph. D., consultant pentru Noua Medicina Germana

Articole despre noua medicina germana, corpul se vindeca singur