Mitul proteinelor si consumul de carne | SuntSanatos.ro
facebook suntsanatos.ro    pinterest suntsanatos.ro    googleplus suntsanatos.ro    rss suntsanatos.ro

Mitul proteinelor si consumul de carne

De evitat

Este firesc sa ne punem o asemenea intrebare, avand in vedere ca alimentatia este principalul factor de sustinere si de formare a corpului nostru fizic. Alaturi de modul in care gandim si simtim, de obisnuintele formate in timp si de predispozitiile native, alimentatia poate sa reprezinte o sursa de sanatate, vigoare, energie si viata sau, dimpotriva, cauza fundamentala a degradarii si a bolii. Nu este acelasi lucru daca introducem in corp si impregnam tesuturile noastre cu alimente care produc acumulari nocive, alimente care contin substante chimice aproape imposibil de eliminat, hormoni de crestere ai animalelor sacrificate si chiar veritabile otravuri, sau daca ne alimentam cu o hrana pura, biologica, lipsita de toxicitate si capabila sa ne confere vitalitate…
evita2

O idee care a luat amploare in cursul secolului trecut chiar la nivel de masa si care a devenit un adevarat mit este aceea ca "pentru a trai bine avem nevoie de o mare cantitate de proteine". O a doua idee izvorata dintr-o ignoranta crasa este aceea ca proteinele si aminoacizii de care avem nevoie in asemenea cantitati nu pot fi luate din alte surse "de incredere" decat din carne!

Mitul proteinelor
De multe ori, un neadevar repetat sfarseste prin a deveni un adevar acceptat. Asa stau lucrurile si in cazul uneia dintre marile pacaleli mediatizate si repetate pana la saturatie: pentru a fi si a ramane sanatos trebuie sa consumi mari cantitati de proteine! In seama acestor compusi ai hranei au fost puse de-a lungul timpului cresterea rezistentei organismului, intarirea oaselor, marirea fortei fizice si chiar o buna stare de sanatate. Iata insa cateva repere pentru a intelege cum stau lucrurile in realitate.

O serie de investigatii au pornit de la ideea logica ca daca organismul in crestere are nevoie de o mare cantitate de proteine pentru dezvoltarea sa, atunci mama-Natura a facut cu siguranta astfel ca inca din perioada copilariei sa avem la dispozitie acest necesar. Pentru prima perioada a existentei noastre, in care ritmul de crestere si dezvoltare se afla la maxim, Natura ne-a pus la dispozitie un ingredient complet: laptele matern. Stiti care este proportia de proteine in laptele matern? 50%, 25%, 10%? Nu. Laptele matern contine 2,36% proteine la nastere, iar acest procentaj scade intre 1,2%-1,6% dupa primele 6 luni. Aceasta proportie nu este insa absolut deloc in detrimentul copilului nou-nascut.

In pofida numeroaselor studii realizate, exista inca foarte multe opinii contradictorii cu privire la necesarul de proteine al organismului uman. Dupa ce a studiat timp de 10 ani necesarul de proteine al omului, dr. Mark Hegstead, profesor si specialist in nutritie la colegiul de medicina de la Harvard a stabilit ca cei mai multi oameni se pot adapta usor la diferite regimuri proteinice care li se ofera, fara sa sufere in conditiile unei alimentatii mai reduse in proteine, dar fiind afectati in cazurile de exces al acestora. In urma unor reevaluari recente, Academia Americana de Stiinte considera ca un barbat adult are nevoie de 56 de grame de proteine pe zi (si nu de 80 de grame cum se considera initial). Chiar mai mult, la intrebarile adresate specialistilor acestui institut, ei au confirmat ca, de fapt, nevoia de proteine este de aproximativ 30 de grame pe zi, dar ei recomanda totusi 56, pentru ca valoarea de 30 de grame a starnit numeroase proteste. Ale cui? Ale marilor producatori de preparate din carne… Nu este un fapt nou ca pentru unele trusturi lipsite de scrupule publicitatea este un motiv suficient de puternic pentru a mentine si a promova o idee, fie ea chiar falsa.

Aceste valori recente stabilite de catre americani sunt la randul lor confirmate intr-un raport al Uniunii Internationale a Stiintelor Nutritiei unde se mentioneaza ca necesarul de proteine pentru un adult poate sa varieze de la o tara la alta intre 36 si 110 grame pe zi.

Avand in vedere aceste valori, sau considerand chiar o medie de 40-50 de grame de proteine necesare si suficiente pentru o zi, chiar si marii consumatori de carne ar trebui sa-si limiteze apetitul la nu mai mult de 100 de grame din acest produs. In plus, abundenta de proteine existente in vegetalele proaspete, leguminoase, nuci si seminte oleaginoase, reduce si mai mult acest "necesar" de carne si vom putea constata ca nevoile organismului sunt acoperite cu rapiditate chiar si printr-o asa-numita alimentatie "de post".

Ce rol au proteinele in organism?


Principalii furnizori de energie pentru organismul nostru sunt glucoza (care provine din legume, cereale si fructe), urmata de amidon si apoi de grasimi. Proteinele au rol plastic, de constructie, si nu furnizeaza energie organismului decat in cazuri de lipsa extrema a substantelor energizante. Mai mult chiar, metabolismul proteinelor se face cu consum de energie! Excesul de proteine este una dintre cauzele ce determina excesul de azot, sursa a starilor de oboseala accentuata. Sustinatorii dezvoltarii corporale (culturismului), desi ajung la un aspect corporal impresionanta nu exceleaza nici pe departe in ceea ce priveste rezistenta fizica, comparativ cu persoane cu o musculatura mai modesta, dar cu o alimentatie corecta. Asa se explica, spre exemplu, faptul ca mai multe recorduri de rezistenta la probele de maraton sau de ascensiune montana sunt detinute, in mod paradoxal, de oameni care au o alimentatie lacto-vegetariana.

Un exemplu graitor este cazul americanului Robert Weeb, care in 1995 dobora recordul mondial in ascensiunea muntelui Shasta, urcand de la altitudinea de 8000 de picioare la aceea de 14164 de picioare, in 1 ora si 39 de minute. Recordul mondial, nedoborat de 50 de ani, era de 2 ore si 24 de minute. Vegetarian convins si adept al unor programe terapeutice de dezintoxicare a organismului, el relata intr-un interviu acordat mass-mediei: "Cand sunt in munti simt ca sunt in contact cu o adevarata sursa de putere si energie care ma face aproape neobosit. Regimul meu de viata si purificarea organismului mi-au permis sa imi dezvolt aceasta vitalitate foarte mult". El a confirmat odata in plus capacitatile sale in 1997 cand a reluat ascensiunea si coborarea aceluiasi munte de 5 ori in 24 de ore, ceea ce pentru un om obisnuit, care in conditii normale realizeaza doar ascensiunea in aproximativ 6 ore, poate fi considerat de domeniul miraculosului.

Ideea ca proteinele intaresc oasele se dovedeste a fi la fel de falsa, alimentatia excedentara in proteine constituind una dintre cauzele osteoporozei - boala caracterizata de slabirea si fragilitatea oaselor. Din acest punct de vedere, cea mai buna rezistenta a tesutului osos se poate intalni, din nou, la vegetarieni.

In sinteza, asa cum mentiona medicul american Richard Anderson, dezavantajele alimentatiei cu un inalt continut de proteine preluate din carne sunt:
- Favorizeaza acumularea in organism de acizi, radicali liberi si toxine in exces
- Saraceste rezerva de minerale a organismului
- Reduce oxigenarea celulara
- Reduce miscarile peristaltice favorizand constipatia, colitele si alte tulburari intestinale grave.
- Determina diferite stari de congestie in corp si favorizeaza acumularea de mucus
- Deterioreaza tractul digestiv
- Slabeste ficatul si alte organe vitale.

Aceste efecte apar in special in cazul consumului de carne pentru ca acest produs contine, in afara proteinelor, si alte substante cu rol nociv, despre care vom vorbi in cele ce urmeaza.

Alte motive pentru care carnea nu este recomandata in alimentatie

1. Carnea contine o mare proportie de acid uric, unul dintre deseurile ce rezulta in urma activitatii celulare. Rinichii filtreaza acidul uric din sange si il trimit in vezica de unde este eliminat impreuna cu ureea sub forma de urina. Daca acest acid uric nu este extras rapid si complet din sange, el se acumuleaza in articulatii, provocand aparitia gutei, si in rinichi, provocand aparitia calculilor, si determina alte boli grave care pot degenera in leucemie. Organismul adult are capacitatea de a elimina zilnic o cantitate de aproximativ 0,5 grame de acid uric; pe de alta parte o simpla bucata de carne de dimensiune medie poate sa contina aproape 0,8-1 gram de acid uric. Este un motiv care poate sa ne dea de gandit…

2. Odata cu sacrificarea animalului, in carne apar bacteriile de putrefactie, de tipul celor care se inmultesc la nivelul intestinului gros. Profesorul Jay Hoffman afirma in lucrarea sa "Chimia alimentara si chimia corpului uman": "Atunci cand animalul este viu, procesul de osmoza din colon impiedica bacteriile de putrefactie sa patrunda in animal. In momentul mortii, procesul osmotic se intrerupe  si bacteriile traverseaza peretele colonului pentru a invada carnea animalului. Acesta este de fapt factorul care fragezeste carnea." Altfel spus, carnea este fragezita prin procesul de… putrefactie, care este apoi incetinit sau stopat la scara industriala - pentru ca si clientii sa poata gasi in magazine o carne cat mai "proaspata" - prin tratarea cu substante chimice care la randul lor amplifica toxicitatea acestui aliment.

3. De multe ori, in dorinta de crestere a productiei de carne, se folosesc substante chimice cu rol de ingrasare a animalelor (exista zeci de astfel de substante chimice) sau diferiti hormoni pentru accelerarea cresterii lor. Aceste substante chimice se regasesc in organismul animalului sacrificat si apoi vor invada organismul uman, generand prin acumulare gradata dezvoltarea majoritatii bolilor grave ale secolului. La acestea se adauga toxinele rezultate din digestia acestui aliment greu si cele rezultate in urma prelucrarii prin prajire, afumare etc. Astfel se explica de ce tratamentul natural al bolilor grave (bolile de inima, cancerul, hipertensiunea, etc.) presupune in mod obligatoriu excluderea carnii din alimentatie pentru perioade lungi de timp, aceasta determinand incetinirea considerabila a procesului bolii sau chiar stoparea acestuia.

4. Din numarul de aminoacizi esentiali necesari pentru dezvoltarea organismului, doar 8 este necesar sa fie preluati din alimente, ceilalti putand fi sintetizati in organism. Acesti aminoacizi pot fi preluati in totalitate prin consumul de polen apicol, cereale integrale, galbenus de ou, lapte si derivatele sale. Carnea nu contine substante vitale pentru dezvoltarea organismului care sa nu existe in mod frecvent si in alte alimente naturale. Prin urmare, o alimentatie lacto-vegetariana este in masura sa asigure tot ceea ce organismul are nevoie pentru o stare de sanatate excelenta.

5. Carnea, in special cea de porc si de vita, contine grasimi saturate, greu asimilabile de catre organism. Acestea sunt, conform statisticilor realizate pana in prezent, una dintre cauzele principale ale aparitiei bolilor cardio-vasculare. Nu este intamplator faptul ca bolile cardio-vasculare reprezinta prima cauza a deceselor inregistrate anual.

6. Dincolo de numeroasele cazuistici si cercetari stiintifice, exista insa si o latura morala si o perspectiva profund umana din care consumul de carne nu este recomandat. Se poate afirma ca fiinta umana nu are structura fiziologica si nici cea psihologica a unui carnivor. Daca fiecare dintre consumatorii de carne ar trebui sa ucida cu sange rece animalul nevinovat, sa il jupoaie si apoi sa ii ia carnea pentru a o manca, am fi uimiti cat de multi vegetarieni ar exista in lume. Pentru cei care se indoiesc inca de aceasta, o vizita la un abator i-ar putea convinge definitiv. Suferinta animalelor in momentele dinaintea mortii violente la care sunt supuse determina in plus o intensa secretie de substante nocive in organismul lor, substante care mai apoi vor ingreuna procesul de digestie al carnii si vor genera numeroase probleme de sanatate.

7. Toate marile traditiile spirituale ezoterice (crestinismul, budismul, hinduismul, etc.) au mentionat din cele mai vechi timpuri ca cei ce doresc sa isi purifice mintea si trupul nu trebuie sa consume carne. Postul crestin, atat de benefic pentru cei care il respecta, este astfel structurat incat, intr-un mod accesibil pentru toata lumea, sa ajute la realizarea acestor deziderate. "A nu ucide" este o norma de conduita morala care trebuie sa fie transferata fara indoiala si asupra regnului animal. Violenta si agresivitatea, sub orice forma ar fi dezvoltata, nu va genera altceva decat tot violenta si agresivitate. Studiile realizate timp 10 ani pe un grup de 3000 de vegetarieni din diferite categorii sociale au evidentiat o tendinta mult mai redusa catre agresivitate si violenta, precum si o rata foarte mica a criminalitatii, comparativ cu consumatorii de carne. Este evident ca exista o legatura profunda intre ceea ce mancam si starea sistemului nervos, ca hrana influenteaza pe termen lung starea noastra psihica si mentala.

Articole despre carne


Articole din De evitat