Melatonina - factor de prevenire a cancerului | SuntSanatos.ro
facebook suntsanatos.ro    pinterest suntsanatos.ro    googleplus suntsanatos.ro    rss suntsanatos.ro

Melatonina - factor de prevenire a cancerului

Sanatate

Melatonina are un rol important în prevenirea cancerului, întărind sistemul imunitar și poate inclusiv să încetinească îmbătrânirea celulară. De fapt, melatonina a constituit obiectul de studiu al cercetărilor preclinice în cazul a mai mult de 100 de boli diferite. Melatonina este "supereroul nocturn" al corpului, iar lumina este principalul său dușman.

Timp de mai mult de 200.000 de ani, ființele umane și alte forme de viață au dezvoltat anumite organe care se adaptează la semnalele ambientale. Ființele umane dezvoltat astfel un ceas biologic care funcționează după ciclurile de lumină și întuneric ale Pământului.

Lumina artificială alterează ceasul biologic și producerea de melatonină, având efecte neplăcute asupra sănătății.


Partea întunecată a nopții
La ființele umane precum la toate mamiferele, ceasul biologic rezidă în nucleul suprachiasmatic al creierului (SCN), care face parte din hipotalamus. Pe baza semnalelor de lumină și de întuneric, SCN îi transmite glandei pineale când este momentul să secrete melatonină.

Lumina intră prin ochi și trece prin nervii optici până la SCN, care este extrem de sensibil la ciclurile de lumină și de întuneric.

Atunci când aprindeți lumina în timpul nopții, imediat se transmite o informație greșită la creier despre ciclul lumină-întuneric. Singurul lucru pe care îl interpretează creierul atunci când captează lumina, este acela că este ziuă. Crezând că este timpul zilei, ceasul biologic îi trimite glandei pineale informația de a nu mai produce melatonină.

Fie că țineți lumina aprinsă timp de o oră, fie doar pentru o secundă, efectul este același - melatonina nu se va mai activa atunci când veți stinge din nou lumina.

Datorită faptului că ființele umane au evoluat odată cu lumina focului, se pare că lungimile de undă ale culorilor galben, portocaliu și roșu nu suprimă producerea de melatonină în același mod în care o fac lungimile de undă ale culorilor alb și albastru. De fapt, scala de lumină care inhibă melatonina este destul de restrânsă și anume între 460 și 480 nm.

Beneficiile pentru sănătate ale melatoninei
Hormonul melatonină produce un mare număr de beneficii pentru sănătate, beneficii care sunt relaționate cu sistemul imunitar. Melatonina este un puternic antioxidant și ajută la eliminarea radicalilor liberi, combatând astfel inflamația din corp. De fapt, melatonina face atât de mult parte integrantă din sistemul imunitar, încât lipsa melatoninei face ca glanda timus, care este o componentă cheie a sistemului imunitar, să se atrofieze. Melatonina ar putea avea inclusiv un rol important în încetinirea îmbătrânirii creierului.

În plus față de faptul că ne ajută să adormim și să ne simțim binedispuși și relaxați în general, melatonina are de asemenea o impresionantă varietate de beneficii anti-cancer. Melatonina inhibă proliferarea unei mari varietăți de tipuri de celule canceroase și activează de asemenea apoptoza (autodistrugerea) celulelor care determină apariția cancerului. Acest hormon interferează de asemenea cu furnizarea sângelui de care au nevoie tumorile pentru a crește în mod rapid (angiogeneza). Melatonina poate ajuta de asemenea la reducerea toxicității chimioterapiei în cazul cancerului.

Melatonina poate preveni cancerului de sân
O cercetare revizuită și publicată de către experți a demonstrat că melatonina oferă o puternică protecție contra tipurilor reproductive de cancer. Celulele din întregul corp - inclusiv celulele canceroase - au receptori de melatonină, astfel încât atunci când începe producerea de melatonină din timpul nopții, se reduce diviziunea celulară. S-a descoperit că atunci când hormonul melotonină se unește cu celulele care provoacă cancerul de sân, acesta contraatacă tendința estrogenului de a stimula creșterea celulară.

De fapt, melatonina are un efect calmant asupra diferiților hormoni reproductivi, ceea ce ar putea explica de ce oferă protecție contra tipurilor de cancer relaționate cu hormonii, incluzând aici cancerul de ovare, endometrial, de sân, de prostată și cel testicular. Site-ul GreenMedInfo oferă o listă cu douăzeci de studii care demonstrează în mod exact cum melatonina exercită efecte protectoare contra cancerului de sân.

Însă efectele anticancerigene ale melatoninei nu se opresc aici. Cu toate că melatonina face ca celulele canceroase să se autodistrugă, aceasta crește de asemenea producerea de substanțe care stimulează sistemul imunitar precum interleucina-2, care ajută la identificarea și atacarea celulelor mutante care cauzează cancerul. Prin intermediul acestor acțiuni duale, melatonina oferă astfel două beneficii în unul. Cele mai multe cercetări efectuate până în prezent privind melatonina, sunt în legătură cu cancerul de sân. Unele dintre studiile medicale cele mai impresionante le includ pe următoarele:

- Revista Epidemiology a indicat o creștere a riscului de cancer de sân în cazul femeilor care lucrează în schimburi de noapte;

- Femeile care locuiesc în cartiere foarte luminate au probabilități mai mari de a dezvolta cancer de sân în comparație cu femeile care trăiesc în cartiere cu mai puțină lumină artificială, conform unui recent studiu israelian.

- În cazul participantelor la studiul numit Nurses´Health (Sănătatea infirmierelor), s-a descoperit că infirmierele care lucrau în schimburi de noapte aveau rate cu 36% mai mari de a face cancer de sân.

- Femeile oarbe, ai căror ochi nu pot detecta lumina și de aceea produc multă melatonină, au rate mai mici de a se îmbolnăvi de cancer de sân.

- Când s-a luat în considerare totalitatea studiile epidemiologice, s-a descoperit că femeile care lucrează în schimburi de noapte au rate de apariție a cancerului de sân cu 60% mai mari decât în mod normal, inclusiv atunci când s-au luat în considerare alți factori precum diferențele alimentare.

Melatonina crește longevitatea pacienților cu cancer
Glioblastomul este o formă agresivă de cancer cerebral având o rată de supraviețuire minimă și fără prea multe forme eficiente de tratament. Cu toate acestea, melatonina ar putea oferi o rază de speranță chiar și în acest caz. În cadrul unui test clinic, un lot de pacienți având glioblastom au urmat radioterapie și au primit în paralel suplimente cu melatonină, iar alt lot a urmat doar tratamentul de radioterapie. Un procent de 23% dintre pacienții care au primit suplimente de melatonină au trăit cu un an în plus, în timp ce niciunul dintre cei care au primit doar tratamentul de radioterapie nu a supraviețuit.

Un alt studiu medical a descoperit că melatonina a redus creșterea celulelor care provoacă cancerul de prostată. Alte studii similare demonstrează rezultate asemănătoare pentru cancerul de plămâni, pentru cel pancreatic, colorectal și alte tipuri de cancer. Un articol publicat în Life Extension Magazine conține un tabel care conține un rezumat studiilor efectuate asupra ratelor de supraviețuire ale bolnavilor de cancer și care s-a îmbunătățit în mod considerabil atunci când s-a utilizat și melatonină în cadrul tratamentului. Autorii unei reviziii sistematice a melatoninei pentru tratarea oricărui tip de cancer, au ajuns la următoarea concluzie:

"Efectele au fost consistente în privința dozei de melatonină și tipul de cancer. Nu s-au raportat efecte adverse severe. Reducerea substanțială a riscului de deces, rata scăzută de efecte adverse raportată și costul scăzut relaționat cu această intervenție sugerează un excelent potențial pentru melatonină în tratarea cancerului."

Datorită numeroaselor cercetări științifice, în anul 2007, Organizația Mondială pentru Sănătate (OMS), a anunțat decizia de a clasifica munca în schimburi de noapte ca fiind un "probabil factor carcinogen." Aceasta determină includerea muncii de noapte în aceeași categorie de risc de sănătate ca și expunerea la substanțe chimice precum tricloroetilenul, clorura de vinil și bifenolii pliclorați (PBC). Iată deci o dovadă evidentă a importanței melatoninei pentru sănătatea umană.

Cum să ne optimizăm nivelele de melatonină?
Doi factori de "zgomot" ambientali care pot pune în dificultate obținerea unui somn bun și odihnitor sunt lumina și temperatura. Următoarele sugestii vă pot îmbunătăți igiena somnului și vă pot ajuta să vă optimizați producerea melatoninei. Iată care sunt acestea:

Evitați să priviți la televizor sau să utilizați computerul noaptea, cel puțin cu o oră înainte de a merge la culcare.
Aceste dispozitive emit lumină albastră care ajunge la creier făcându-l să creadă că deja este ziuă. În mod normal creierul începe să secrete melatonină între orele 9 și 10 pm, iar aceste dispozitiv care emit lumină ar putea să încetinească acest proces.

Asigurați-vă că vă expuneți la lumina soarelui în mod regulat.
Glanda pineală produce melatonină când ne aflăm în întuneric complet. Dacă stați la întuneric toată ziua, corpul nu va mai putea aprecia diferența și implicit, nu se va optimiza producerea de melatonină.

Dormiți în întuneric complet sau cât mai întuneric posibil.
Inclusiv o licărire minimă de lumină în cameră vă poate altera ceasul biologic și producerea de melatonină de către glanda pineală. Inclusiv cea mai mică luminiță emisă de ceasul deșteptător (dacă este electronic) interferează cu somnul, de aceea este indicat să renunțați la acest tip de dispozitive. Puteți acoperi de asemenea geamurile cu draperii opace sau cu jaluzele de tip black-out.

Folosiți becuri cu lumină galbenă, portocalie sau roșie noaptea
Instalați becuri slabe și cu lumină galbenă, portocalie sau roșie, dacă aveți nevoie de o sursă de lumină pentru a merge noaptea la baie. Lumina de acest gen nu oprește producerea de melatonină așa cum o face de exemplu lumina albastră și cea albă.

Mențineți temperatura din cameră nu mai mare de 23 de grade Celsius.
Multe persoane încălzesc prea tare camera în care dorm (în particular dacă este partea de la etaj a unei case). Studiile efectuate în acest sens au arătat că temperatura optimă pentru o cameră în care se doarme ar trebui să fie între 20 și 23 de grade.

Faceți o baie caldă cu aproximativ 90-120 de minute înainte de a merge la culcare.
Acest lucru va crește temperatura corporală, iar când veți ieși din baie, temperatura se va reduce în mod brusc, trimițând corpului semnalul că este gata de somn.

Evitați utilizarea alarmelor deșteptătoare prea zgomotoase.
A vă trezi în fiecare dimineață cu mult zgomot poate fi un factor stresant. Dacă dormiți bine în timpul nopții și preferabil mergeți la culcare în fiecare noapte la aceeași oră, este probabil să nici nu aveți nevoie de un ceas deșteptător.

Expuneți-vă la soare dimineața.
Sistemul circadian are nevoie de lumină pentru a intra din nou în funcțiune. Între zece și cincisprezece minute de expunere la lumina solară în timpul dimineții vor trimite un mesaj direct ceasului intern pentru a vă aviza că ziua a început, ceea ce va face mai puțin confuze semnalele de lumină din timpul nopții. Pe măsură ce înaintăm în vârstă este necesar să ne expunem mai mult la soare.

Fiți conștienți de efectele negative ale câmpurilor electromagnetice din încăperea în care dormiți.
Câmpurile electromagnetice pot altera funcționarea glandei pineale și implict producerea de melatonină și pot avea de asemenea unele efecte biologice. Un aparat gauss vă poate ajuta să aflați nivelele câmpurilor electromagnetice în diferite zone din locuința dumneavoastră.

Ar trebui să luăm suplimente cu melatonină?
Cercetările științifice actuale sugerează faptul că deficiența de melatonină ar putea determina unele dezavantaje biologice profunde, precum nivele ridicate de inflamație în corp, un sistem imunitar slăbit și un risc crescut de apariție a cancerului. Una dintre modalitățile cele mai sigure de a pune în pericol producerea naturală a melatoninei este prin expunerea la lumina artificială în timpul nopții – inclusiv pentru scurt timp. Multe studii au arătat că schimburile de noapte pot determina rate mai mari de cancer, cancer de sân în mod particular.

Folosirea suplimentelor cu melatonină poate fi benefică, însă este mult mai benefic și cu siguranță mai economic este să faceți astfel încât corpul însuși să producă melatonină. Astfel, veți obține doza "perfectă" de melatonină, iar atunci când spunem "perfectă" ne referim la faptul că nu veți obține nici prea multă, nici prea puțină, deoarece corpul va utiliza informația pe care o are pentru a ajusta doza de care are nevoie. Dacă din varii motive nu vă puteți crește producerea de melatonină în mod natural, așa cum s-a descris anterior, atunci puteți lua în considerare folosirea unui supliment de melatonină, însă ar fi cel mai bine să urmați sfaturile anterioare.

Cu ajutorul diverselor studii științifice, s-a arătat că melatonina ajută persoanele să adoarmă mai rapid și să rămână adormite, să experimenteze mai puțină anxietate și să evite oboseala în timpul zilei. Luași în considerare faptul că aveți nevoie doar de o mică doză de melatonină - în general 0.25 mg sau 0.5 mg pentru început și puteți ajusta pe parcurs doza pornind de la acest punct. A lua doze prea mari, ca de exemplu de 3 mg, poate avea un efect opus, menținându-vă treaz în loc să adormiți, tocmai de aceea trebuie să ajustați doza cu mare atenție.
Sursa: http://ayurvedic-medica.ro/site/invinge-cancerul/recomandari-in-cancer/48-melatonina-factor-de-prevenire-a-cancerului

Articole despre melatonina, cancer de san, longevitate