facebook suntsanatos.ro    pinterest suntsanatos.ro    googleplus suntsanatos.ro    rss suntsanatos.ro

Inima are propriul ei "creier" si este "constienta"

Spiritualitate

Până nu de mult, opinia ştiinţifică şi a celor mai mulţi oameni era aceea că sursa conştiinţei este creierul. Această viziune materialistă şi totodată penibilă prin îngustimea ei de percepţie şi înţelegere tinde să fie înlocuită tot mai mult de studii şi observaţii de ultimă oră, care atestă faptul că conştiinţa provine mai curând dintr-o acţiune comună a creierului şi a trupului. 

În acest proces, se pare că inima joacă un rol determinant. Oamenii de ştiinţă au ajuns în sfârşit la concluzia că inima nu este doar o simplă "pompă" a organismului, ci ea reprezintă un sistem foarte complex care integrează un "creier" propriu. A luat astfel naştere o disciplină, numită neurocardiologie, care demonstrează că inima este un organ senzorial şi totodată un centru foarte activ pentru primirea şi procesarea feluritelor informaţii de la organism. Sistemul nervos al inimii (sau "creierul" ei) îi permite să înveţe, să-şi amintească şi chiar să ia decizii active în ceea ce priveşte modul ei de funcţionare, într-un mod independent de creierul central al fiinţei. Mai mult decât atât, numeroase experimente au arătat că semnalele pe care inima le trimite neîncetat creierului influenţează funcţionarea centrilor nervoşi superiori care implică percepţia, cunoaşterea şi procesarea emoţiilor.

inima

Pe lângă reţeaua neurală complexă de comunicare dintre inimă şi creierul fiinţei (sau trupul ei), s-a descoperit că inima comunică de asemenea numeroase informaţii cu creierul şi întregul organism prin intermediul câmpurilor de natură electromagnetică. De fapt, se poate spune că inima este organul care generează cel mai puternic şi extins câmp electromagnetic din întregul nostru organism. În comparaţie cu câmpul electromagnetic produs de creier, cel care este generat de inimă este de 60 de ori mai intens, pătrunzând fiecare celulă a corpului. Uluitor este faptul că din punct de vedere magnetic, câmpul este de 5000 de ori mai puternic decât cel produs de creier şi poate fi detectat chiar şi de la câţiva metri depărtare de trup cu ajutorul magnetometrelor performante.

Inima generează o serie continuă de pulsuri electromagnetice în care intervalul de timp dintre fiecare bătaie variază într-un mod dinamic şi complex. Chiar şi ritmurile cerebrale se sincronizează după activitatea ritmică a inimii; de asemenea, s-a observat că atunci când fiinţa este cuprinsă de sentimente profunde de iubire şi apreciere, presiunea sângelui şi ritmul respiraţiei, pe lângă alte sisteme oscilatorii, sunt corelate cu ritmul inimii. Se poate spune astfel că ritmul inimii, ce generează un câmp vibratoriu specific în întregul organism, reprezintă totodată un semnal de sincronizare pentru întreaga fiinţă. Cu alte cuvinte, inima radiază neîncetat un puls energetic care este ritmic, ce interacţionează cu organele trupului şi cu alte structuri ale sale. Această viziune avangardistă, dar corectă, presupune că ştiinţa clasică să facă un pas înainte şi să înveţe faptul că modelele informaţionale pot fi codate energetic şi transmise astfel prin intermediul câmpurilor de unde.

Informaţiile despre starea emoţională a unei fiinţe umane sunt de asemenea comunicate în întregul corp prin intermediul câmpului electromagnetic al inimii. Astfel, ritmul bătăilor inimii se modifică în mod semnificativ în funcţie de natură emoţiilor pe care le trăim. Emoţiile negative, cum ar fi mânia sau frustrarea, sunt asociate cu o funcţionare dezordonată şi incoerentă a ritmului. Prin contrast, emoţiile pozitive – cum ar fi iubirea sau aprecierea - determină modele ritmice ordonate şi coerente ale inimii. La rândul lor, modificările în ritmul de bătaie al inimii determină schimbări corespunzătoare în structura câmpului electromagnetic ce radiază din inimă, ce sunt măsurabile printr-o tehnică numită analiza spectrală. Savanţii au arătat astfel că manifestarea continuă a unor stări emotive pozitive, benefice, determina un mod armonios de funcţionare a organismului, numit coerenţă psihofiziologica. Acest model de funcţionare al organismului implică un nivel considerabil micşorat de stres al fiinţei, diminuarea "monologului interior al minţii", claritate mentală, discernământ şi performante intelectuale.
Sursa: http://www.edituradaksha.ro/articles/view/inima-are-propriul-ei-creier-si-este-constienta-a37

Articole despre inima, creier