Hipertensiunea arteriala: remedii naturiste | SuntSanatos.ro
facebook suntsanatos.ro    pinterest suntsanatos.ro    googleplus suntsanatos.ro    rss suntsanatos.ro

Hipertensiunea arteriala: remedii naturiste

Fitoterapie

Hipertensiunea arterială este o afecţiune foarte des întalnită. Creşterea tensiunii arteriale peste media şi limitele normale este însoţită de ameţeli, dureri de cap, astenie. Alături de unii alcaloizi din plante sau alte substanţe active utilizate în fitoterapie, o serie de plante sau ceaiuri medicinale consumate sub formă de infuzii, macerate şi tincturi, în cure de lungă durată, pot regla tensiunea sangelui în artere, înlăturand sau ameliorand efectele produse de această boală.

Macerat de usturoi cu miere şi propolis

Reţeta acestui remediu provine din vechea medicină chinezească şi se bazează pe virtuţile terapeutice ale celor trei ingrediente de bază: usturoiul, propolisul şi mierea de albine.

usturoi2

Mai întai se prepară tinctura de usturoi 60 la sută (600 g de bulbi trecuţi prin maşina de tocat carne la 1 l alcool de 90-95°). Se lasă la macerat o săptămană, folosindu-se doar lichidul de după decantare. Apoi se prepară tinctura de propolis: la 100 ml alcool de peste 80° se adaugă 20 g propolis; amestecul se introduce într-un vas, se încălzeşte la 30-35°C şi se amestecă bine; procedura se repetă zilnic, timp de o săptămană, după care, amestecul se lasă la decantat şi se alege doar lichidul curat. Se amestecă apoi cele trei ingrediente: 62 la sută tinctură de usturoi, 32 la sută miere de albine (de preferinţă provenită de la flori de salcam, deoarece conţine o mare cantitate de flavonoide, cu acţiune hipotensivă şi diuretică) şi 6 la sută tinctură de propolis. În acest macerat se adaugă o tinctură 10 la sută din flori şi frunze de păducel, talpa gaştei şi frunze de mesteacăn, în părţi egale. Adăugarea acestei tincturi în preparatul de bază se face în proporţie de 10 la sută.

Remediul obţinut se ia sub formă de picături diluate în ceai medicinal sau apă, de 3 ori/zi, cu jumătate de oră înaintea meselor principale sau între mese. Se începe cu 3 picături şi de fiecare dată se mai adaugă la doză cate o picătură. Cand se ajunge la 25 de picături, se păstrează această doză timp de o zi, apoi se continuă luand din doză, de fiecare dată, cate o picătură. Cand se ajunge la 3 picături, se face pauză o zi şi se reia tratamentul. Se continuă în acest fel timp de 1-2 luni. După o pauză de 1-2 luni se poate relua. Acest tratament este contraindicat în hipotensiunea arterială.

Tratarea hipertensiunii arteriale cu plante medicinale

În flora spontană există plante cu principii active cunoscute ca avand efect sedativ şi de reducere a stresului. După cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Constantin Milică, doctor în fiziologie vegetală, specialist în fitoterapie, una dintre acestea este talpa gaştei (Leonurus cardiaca), de la care se utilizează partea aeriană: "Este o plantă cu bun efect calmant şi se recomandă, mai ales, în cazul hipertensiunii care survine pe un fond de iritabilitate, manie, încordare. Talpa gaştei are proprietatea de a diminua tensiunea din artere prin reglarea ritmului cardiac şi a presiunii sanguine. De asemenea, este utilă, alături de păducel, în hipertensiunea instalată la menopauză". Se prepară infuzie din 3 linguri de plantă la o cană cu apă şi se iau 3-5 linguri/zi. Se poate administra şi sub formă de tinctură: 20 g plantă macerată, timp de 7-8 zile, în 100 ml alcool de 70°. Se iau cate 20-30 de picături, de 2-3 ori/zi.

O altă plantă utilă este păducelul(Crataegus monogyna), de la care se folosesc frunzele, florile şi fructele: "Compoziţia chimică a materiei uscate din această plantă a fost studiată de către farmacişti şi s-a demonstrat că are un efect de scădere a tensiunii arteriale, prin dilatarea vaselor coronare şi vaselor de sange. Planta nu este toxică şi nu dă efecte secundare. Păducelul este nelipsit din tratamentele naturiste pentru bolile inimii şi ale vaselor de sange, fiind acceptat astăzi în tratamentul hipertensiunii şi de către unii medici cardiologi".

Se prepară infuzie din flori, frunze şi fructe uscate de păducel, o linguriţă la o cană cu apă clocotită. Se iau 3-5 linguri/zi. Efecte deosebite are tinctura de păducel: 20 g plantă macerată 10 zile în 100 ml alcool de 60°. Se iau cate 10-15 picături, de 3 ori/zi, amestecate în puţină apă sau ceai hipotensiv.

Rădăcina de valeriană (Valeriana officinalis), spune dl prof. Milică, este un binecunoscut sedativ şi se recomandă la persoanele care fac hipertensiune pe fondul unor stări de nervozitate şi nelinişte şi care au adesea palpitaţii, crize de sufocare sau dureri abdominale. De asemenea, "ceaiul din frunze de roiniţă (Melissa officinalis) este un bun calmant, antidepresiv şi ajută la eliminarea stărilor de manie, iritabilitate şi frustrare care întreţin adesea sau pot chiar declanşa pusee de hipertensiune". Acest ceai este indicat, mai ales, persoanelor agitate, care nu se pot odihni.

Traista ciobanului
(Capsella bursa-pastoris) este recomandată de dl Milică în hipertensiunea însoţită de epistaxis şi în cea apărută la menopauză, această plantă avand, pe langă acţiunea hipotensivă, calitatea de a opri hemoragiile.

O plantă foarte apreciată în reglarea tensiunii arteriale este usturoiul (Allium sativum), în special, tinctura de usturoi, cate 20 de picături de 3 ori/zi, într-un pahar cu apă.

Nu trebuie uitate florile de tei, pentru efectul lor liniştitor, florile de sunătoare, care elimină tensiunea psihică şi uleiul de levănţică, cate 2-3 picături de 3 ori/zi, contra insomniei.

Unele plante, spune dl Milică, acţionează contra hipertensiunii arteriale indirect, prin efectul lor diuretic. Printre acestea, coada calului, mătase de porumb, teci de fasole, frunze de mesteacăn, feciorică, trei fraţi pătaţi, cozi de cireşe amare.

Şi vascul ajută, dar trebuie utilizat cu mare atenţie

O plantă folosită în medicina populară contra hipertensiunii dar care a starnit multe controverse între aceasta şi fitoterapie este vascul. Despre vasc (Viscum album), dl Milică spune că are un bun efect de scădere a tensiunii dar este şi o plantă care are o anumită toxicitate. De aceea, "bolnavii de inimă trebuie să fie foarte atenţi atunci cand folosesc vasc şi, dacă apar aritmii cardiace, trebuie întreruptă administrarea plantei". De fapt, vascul ar avea un efect reglator, astfel încat la hipertensivi scade tensiunea, iar la hipotensivi ajută la creşterea ei. De reţinut este că se foloseşte numai vascul de pe măr, păr, cireş şi brad. Nu se foloseşte vascul de pe plop, salcie, salcam, stejar şi arţar, care este otrăvitor.

Frunzele de vasc se administrează numai în amestecuri cu alte plante, în doze strict controlate. Iată reţeta unui astfel de amestec: frunze de vasc (30 g), coada calului (20 g), fructe de păducel (20 g), flori de coada şoricelului (10 g), flori de mentă (10 g), flori şi frunze de păducel (10 g). Se prepară infuzie din 1 lingură amestec la o cană cu apă şi se beau 1-2 căni/zi, în mai multe reprize, în cure de 2-3 luni.

Evitarea hipertensiunii impune un regim de viaţă fără stări emotive şi de stres, cu o alimentaţie controlată, bogată în legume, fructe şi lactate, borş de tăraţe, drojdie de bere, oţet de mere, sucuri din sfeclă roşie, hrean, morcov, roşii, lămai şi orz verde, asociate cu remedii din plante medicinale.

Mai trebuie menţionat că un tratament naturist nu substituie medicamentele clasice. Bolnavul trebuie să ia medicamentele stabilite, mai ales în situaţiile de criză hipertensivă. Tratamentul naturist se poate administra în paralel cu medicamentele alopate, ca adjuvant, în toate formele de hipertensiune, mai puţin în urgenţe.

sursa: evenimentul.ro

Articole despre hipertensiunea arteriala, tensiunea arteriala, reducerea tensiunii arteriale, usturoi, propolis, miere de albine