Sunt sanatos si ma bucur de viata!

Rodia - simbol al fertilitatii, abundentei si norocului

Rodia - simbol al fertilitatii, abundentei si norocului

Rodiul (Punica granatum) este un arbust ornamental cu flori rosii si fructe comestibile, mari, carnoase si rosietice. Este o planta cunoscuta din vechime, ce provine in regiunile sud-vestice ale Asiei, raspandita si cultivata si in Europa, in tarile cu clima calda.
rodie

Foarte longeviv, rodiul este recunoscut pentru cresterea sa lenta, ajungand doar la maximum 5-7 m inaltime. Are frunze cazatoare, mici si de forma alungita, care la vlastarele tinere sunt colorate in rosu, transformandu-se apoi in verde inchis.

Florile rosii, de circa 3 cm diametru, au 5-8 petale care cresc in varful ramurilor de un an. Mult mai multe petale apar la unele varietati horticole, sau unele varietati din gradini, care sunt cultivate doarte pentru flori. La unele varietati, petalele sunt colorate in alb sau roz.

Rodiul produce fructe de mari dimensiuni, cu o consistenta robusta si coaja foarte dura. Sunt rotunde sau usor alungite, cu diametrul intre 5 si 12 cm. Dimensiunea lor este puternic conditionata de varietate si, mai ales, de conditiile de cultivare.

Fructul de rodiu are diverse portiuni interne ce indeplinesc functiunea de „placenta” a semintelor (in jur de 600 pentru un fruct). La unele varietati semintele sunt inconjurate de o pulpa translucida, colorata de la alb la rosu rubiniu, mai mult sau mai putin acidulata si, la varietatile cu fructe comestibile, dulce si parfumata.

Exista si o varietate pitica a rodiului (Punica granatum nana), caracteristica fiind dimensiunea sa foarte mica, in orice parte a plantei (inaltimea tulpinii, lungimea si latimea frunzelor, a florilor si a fructelor). Fructele insa nu sunt comestibile, fiind lipsite de dulceata, in schimb sunt acide si astringente.  Aceasta varietate este folosita doar pentru Bonsai, deci ca mica planta decorativa in ghiveci.

Cultivarea rodiului nu ridica probleme de relief. Planta este rezistenta la verile aride si la temperaturile tipice iernilor mediteraneene. in aceste conditiuni, devine extrem de rezistenta la orice tip de boli. Doar intr-un ambient neadaptat, excesiv de umed sau ploios in timpul verii, radacinile sale pot sa putrezeasca.

Singura pretentie a plantei se refera la cultivarea ei intr-un ambient uscat si bine drenat, cu lumizitate crescuta. Nu are pretentii privind solul. Desigur, pentru o productie fructifera ridicata este necesara o adancime suficienta a solului, caruia sa i se furnizeze, in mod moderat, un ingrasamant organic sau gunoi matur de grajd, adminsitrat la sfarsitul iernii. Irigarile de urgenta sunt utile doar in cazul unei extreme perioade secetoase, cu un sol specific desetrului sau prea putin adanc.

Rodiul se inmulteste cel mai des prin butasi: se efectueaza cu o parte din ramuri sau de radacini. Se mai multiplica si prin lastarii cu radacini, ce cresc la baza trunchiului plantei adulte. Multiplicarea prin seminte nu este utilizata prea des, deoarece planta ce se obtine isi va mentine greu catacreristicile plantei-mama.

Daca rodiul este lasat liber, adica sa creasca in mod natural, produce multe ramuri, primind un aspect de tufa. Dar, prin efectuarea unor tunderi bine gandite, poate lua forma dorita. in gradini, este foarte apreciat ca planta ornamentala datorita frumoasei sale coroane de frunze si a decorului oferit de fructele sale mature. Specialistii considera ideala inaltimea tunchiului de 1,5 m, forma cea mai potrivita fiind obtinuta prin eliminarea vlastarelor ce cresc la picioarele arbustului.

Se poate opta pentru alegerea formei da vas sau de spaliera, lasand sa creasca doar trei sau patru ramuri principale de la baza, dispunandu-le apoi in forma dorita.

Fructele, dincolo de consumul in stare proaspata, sunt utilizate si in prepararea unui sirop foarte apreciat, a bauturilor si produselor de patiserie. Se matureaza toamna, dar se pastreaza foarte bine toata iarna.

O traditie veche considera ca boabele rosii ale rodiei reprezinta simbolul fertilitatii si al norocului. Din acest motiv, cu anumite ocazii (nunti, botezuri, diferite sarbatori familiale), aceste boabe dulci se folosesc din abundenta.

● In momentul alegerii fructului din magazinele alimentare este important sa se verifice daca prezinta o coaja intacta. Grosimea acesteia, spongioasa la atingere, are darul de a proteja delicatele boabe rosii si dulci ale fructului. O simpla taietura sau o lovitura aparuta pe suprafata ei pot compromite gustul continutului sau, oferind surpriza unui mucegai.

● Bogata in tanin si acizi, chiar inainte de completa maturare, rodia contine zaharuri (circa 16 g la 100 g fruct) si apa (80 g la 100 g fruct) cand ajunge la maturare. Foarte scazut este continutul sau de vitamine, dar caloriile oferite sunt 63 la 100 g fruct.

● In bucatarie, boabele de rodie servesc in special ca ingredient estetic, ce adauga o nota de culoare fripturilor de toate geurile si mancarurilor din orez. Totodata, pot reprezenta o baza pentru un suc care domoleste instantaneu setea, cunoscut sub denumirea de granatina („rosu ca rodia”).

● Se utilizeaza, pentru proprietatile medicinale, scoarta si radacinile arbustului prelevate primavara sau toamna, precum si coaja fructelor recoltate toamna, deoarece sunt bogate in tanin: taiate in bucati marunte, se lasa se se usuce la aer.

● Datorita culorii boabelor de rodie, de un rosu translucid stralucitor, inchise in acel invelis robust, fructul a imbogatit imaginatia umana, fiind considerat un pretios miracol al naturii. Un adevarat mit existent in mai multe culturi, cum sunt cea greaca, babiloneza, araba, crestina.

Rodia este prezenta in diverse decoratiuni religioase crestine, mai ales pe vesmintele preotilor cu functiuni religioase inalte. Multe tablouri valoroase, foarte cunoascute, pictate de Sandro Botticelli sau de Leonardo da Vinci, reiau in repetate randuri tema acestui fruct, simbol al fertilitatii, abundentei si norocului.

Studiile au aratat ca extractul de rodie ar putea preveni instalarea cancerului de prostata sau macar i-ar putea incetini dezvoltarea. Acelasi efect benefic l-ar putea avea si in cancerul de piele. Sucul de rodie este mai bogat in antioxidanti decat ceaiul verde si vinul rosu. Tratamentul cu rodie a facut sa scada nivelul receptorilor androgeni (hormoni masculini) si al celorlalti factori responsabili de aparitia cancerului de prostata. In plus, administrarea rodiei nu pare sa aiba efecte secundare.

sursa: www.agenda.ro


Navigare rapida: Alimentatie si nutritie Fructe Rodia - simbol al fertilitatii, abundentei si norocului