Dr. Dorin Dragos - Gustul, aroma si senzatiile tactile | SuntSanatos.ro
facebook suntsanatos.ro    pinterest suntsanatos.ro    googleplus suntsanatos.ro    rss suntsanatos.ro

Dr. Dorin Dragos - Gustul, aroma si senzatiile tactile

Fitoterapie

In general exista o corelatie intre principiile active pe care le contin plantele si efectul lor psihoemotional. Neindoielnic este faptul ca ele produc un efect emotional declansat organoleptic, prin senzatii gustative, olfactive si tactile exercitate la nivelul gurii, al limbii si chiar al faringelui.

rachitan1

In plus, simtul comun are spontan tendinta de a asocia anumite gusturi cu anumite senzatii tactile: dulce cu moale, astringent cu aspru, picant cu ascutit, acru cu piscator, sarat cu greu, amar cu usor.

Gustul, aroma si senzatiile tactile declansate de plante servesc drept suport pentru asimilarea anumitor atitudini si modalitati de abordare, de gestionare a crizelor psiho afective, de depasire a traumelor emotionale, de gasire a solutiilor in situatii solicitante.

Plantele pot ajuta individul sa isi constientizeze starile psihice, atat printr o actiune directa (prin actiunea lor farmacodinamica, avand drept suport compozitia biochimica), cat, mai ales, printr un efect indirect, sustinand organoleptic un anumit proces psihic pe care pacientul deprinde sa-l parcurga, proces avand drept scop tocmai sublimarea gandurilor si a emotiilor negative, distructive.

Percepand gustul amar, un individ va reusi mai usor sa se detaseze de trairile de moment, sa se desprinda din implicare si partinire, sa priveasca obiectiv, “la rece” situatia – atitudine utila mai ales cand este stapanit de emotii aprinse: manie, indignare, revolta, ambitie, orgoliu, inversunare; in sens negativ, este asociat cu suferinta, durerea, necazul, “amarul”;

*Gustul astringent (tanin) poate ajuta individul sa se retraga in sine, sa se interiorizeze, sa si adune si sa si cristalizeze gandurile si sentimentele, sa extraga esentialul, eliminand surplusul, sa perceapa miezul unei probleme, debarasat de artificii, de elemente parazite si colaterale; intareste structura psihica, aduce soliditate, capacitatea de introspectie, cumpatare, sobrietate, prudenta – este util mai ales in urmatoarele situatii: stari amorfe, apoase, de complacere, de receptivitate, de vulnerabilitate, de lamentare, de dispersare, de mimetism, de receptivitate la influentele exterioare; cand individul adera fara discernamant la mode, la curente de opinie, la conveniente, la traditii, la prejudecati; cand se lasa absorbit, invadat de ambianta; cand personalitatea isi pierde contururile iar psihicul se destructureaza, isi pierde relieful, pregnanta, individualitatea, definirea; in sens negativ, este asociat cu teama, anxietatea, neincrederea, timiditatea, scepticismul;

* Gustul picant (prezent la diverse plante precum ghimbir, ardei iute, hrean, piperul baltii, usturoi, ceapa) faciliteaza dobandirea unei stari de focalizare, initiativa, ardoare, pasiune, avant – el mobilizeaza si incita, fiind util in stari de inertie, moleseala, dispersie, dezordine, dezorientare; in sens negativ, este asociat cu mania, inversunarea, patima;

*Gustul acru (acizi organici) ajuta individul sa fie acru (”precum soacra”), adica sa aiba simt critic; mai precis, aduce discernamant, capacitatea de a deosebi utilul de superfluu, binele de rau, fiind esential in luarea unei decizii, in alegerea unei variante corecte – este util celor indecisi, ezitanti, sovaielnici; in sens negativ, este corelat cu invidia, gelozia, simtul critic;

*Gustul eterat, aromat (uleiurile volatile) insufla o senzatie de claritate, luciditate, fiind util celor ale caror ganduri si sentimente sunt tulburi, confuze; in realitate, in regatul uleiurilor volatile exista o varietate nesfarsita de gusturi, fiecare inspirand o alta nuanta sufleteasca – acolo unde va fi cazul (mai ales la Apiaceae si la Lamiaceae) vom preciza aceste nuante;

*Gustul dulce (glucide simple si complexe) induce o atitudine toleranta, intelegatoare, impaciuitoare, blanda, afectuoasa, dar si o senzatie de hranire, mangaiere, calmare, protectie, iubire (mai ales in aspectul ei ocrotitor, matern) – este util celor intransigenti si traumatizati, raniti, vulnerabilizati, inspaimantati si devitalizati; in sens negativ, este asociat cu lancezeala, complacerea, comoditatea, lenea;

*Gustul sarat (mai rar intalnit; il putem eventual lega de prezenta sarurilor minerale; gustul sarat propriu zis apare mai ales la plantele de saraturi si la algele marine) faciliteaza dobandirea unei stari de satisfactie, de implinire (cei care mananca nesarat au senzatia ca nu se satura, ca nu le trece foamea – parca tot ar mai manca ceva); in sens negativ, este asociat cu atasamentul.

*Senzatiile tactile pot fi si ele utile:


* moale (mucilagii) - induce o senzatie de estompare, aplanare, protectie, oblojire, mangaiere; in sens negativ corespunde unei stari de lancezeala, complacere, lene, comoditate (seamana, intr o anumita masura, cu efectul gustului dulce);

* aspru (tanin) – genereaza o stare de sobrietate, prudenta, cumpatare (amintind, desigur, de gustul astringent); in sens negativ: scepticism;

* iritant (uneori la plantele care contin multe saponine) – induce o stare de trezire, starnire, incitare.

sursa: fragment din “Fundamentele medicinei naturale – Vindecarea sufletului si a trupului prin plante”, Dr. Dorin Dragos, Editura Deceneu.

drdorindragos.ro

Articole despre Dorin Dragos, gust