Coada soricelului - Plante medicinale | SuntSanatos.ro
facebook suntsanatos.ro    pinterest suntsanatos.ro    googleplus suntsanatos.ro    rss suntsanatos.ro

Coada soricelului

Plante medicinale

Denumire stiintifica: Achillea milefolium Fam Compositae.

coada-soricelului1

Denumiri populare: alunele, bradatel, ciuresica, coada-soareci, coada-soricelului, coada-harcelui, coada-hartului, crestatea, cravalnic, garva, iarba-oilor, iarba-soarecelui, iarba-stranutatoare, sorocina, stranutatoare, tata-forfotici.
In traditia populara: aproape peste tot se folosea la taieturi si rani.


In unele zone se pisa planta, ori numai frunzele ei, se storcea seva pe rana sau taietura, iar cu resturile se legau.
In alte parti, frunzele se pisau, se amestecau cu grasime si asa se puneau, ori se uscau, se sfaramau si se presara praful.
Frunza pisata si amestecata cu rasina se punea pe buboaie, ca sa le grabeasca coacerea, spargerea si vindecarea.
Tot cu el se tratau petele de pe fata, pecinginea.
Frunzele uscate si sfaramate se puneau intre degetele de la picioare contra oparelilor, iar crude si pisate pe bataturi.
In amestec cu usturoi se faceau cu ele legaturi contra durerilor de masele.
Ceaiul sau decoctul se folosea in multe parti contra bolilor de piept. Ceaiul din varfurile florale se lua contra tusei uneori in amestec cu cimbru si musetel cand se lua si contra astmului. Se mai faceau bai la dureri de picioare, amestecate cu flori de fan.


Peste tot se intrebuinta pentru bolile aparatului digestiv, dureri de stomac, colici intestinale, diaree.
Pentru bolnavii cu ulcer se fierbeau frunzele de jos nu cele care cresteau in sus pana scadea apa la jumatate, iar apoi se lua de trei ori pe zi inainte de mesele principale cate o ceasca.
Compozitie chimica: ulei volatil de culoare albastra, chamazulena, proazulene, cineol, borneol, pinen, limonen, cariofilen, thion-camfen, azulen, achileina, acid achileic, acizi organici, formic, acetic, probionic, valerianic, alcooli: etilic, metilic, taninuri, colina, substante antibiotice.
Actiune farmaceutica: proprietatile majore ale produsului se datoreaza uleiului volatil si proazulenelor- stomahic, tonic amare, bronhodilatator, antiseptic, expectorant, antiseptic bronhic, inflamatii gastro-intestinale, dezinfectant si calmant gastric si intestinal, hemostatic, stomahic, antiseptic si calmant al mucoasei anorectale, antispasmodic al cailor biliare, bronhodilatator, diminueaza secretiile gastrice, carminativ, decongestiv hemoroidal analgetic, antihelmitic.
Extern; efect calmant, antiinflamator si dezinfectant, regenereaza tesuturile.


Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: abcese, acnee, afectiuni cardiace, afectiunea maduvei spinarii, afectiuni stomacale, afectiuni vasculare, afte, alergie, alopecie, anorexie, arsuri, astm, ateroscleroza, balonari abdominale, bolile aparatului urinar, bronsite, cancer genital, chisturi ovariene (este bine sa se adauge si frunze de nuc), cistite, colici gastrice, colici hepatice, constipatie, contuzii, degeraturi, dischinezie biliara, dismenoree, dureri menstruale, dureri renale, dureri de stomac, eczeme zemuinde, enterocolite, enurezis, gastrite, fibroame uterine, fisuri mamelonare, gastrita, gingivita, hemoragie, hemoroizi, hipermenoree, hipertensiune arteriala, infectiile aparatului urinar, inflamatiile aparatului urinar, leucoree, lipsa menstrelor, menopauza, menstruatie neregulata, meteorism, metroanexita, oboseala, osteoporoza, panaritiu, paraziti intestinali, pecingine, pete pe piele, plagi zemuinde sau infectate chiar purulente, rinite, rino-sinuzite alergice, scabie, stimularea ficatului, stomatita, supuratii externe, tenuri uscate, tulburari circulatorii, tuse, ulcer varicos, ulceratii diverse, ulcer duodenal, vaginite, varice, viermi intestinali, vitiligo (planta proaspata se stoarce pe petele albe si apoi se sta la soare), voma. Remarcam ca in cazul afectiunilor aparatului ginecologic este una dintre cele mai eficiente plante. Intra in compozitia ceaiurilor: gastric, contra colicilor, hepatic si laxativ antihemoroidal.

Preparare: o lingurita de planta maruntita se va pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoara. Se pot consuma 2 astfel de ceaiuri pe parcursul unei zile.
Extern se va folosi cantitate dubla de planta.
Se poate prepara si tinctura.

O infuzie mai concentrata facuta din 10 g planta la 100 g apa ajuta la eliminarea viermilor intestinali. Ceaiul se bea dimineata pe stomacul gol.
In cura de primavara ajuta la curatarea sangelui.
In tuse si bronsita, in anumite stari nervoase, in boli ale vezicii urinare, ceaiul de coada-soricelului aduce o stare de imbunatatire.

Ceaiul se prepara prin infuzie din 1-2 linguri de planta la 500 g apa. Se bea in cursul unei zile.
Coada-soricelului intra in compozitia urmatoarelor ceaiuri: antiastmatic, gastric, hepatic, contra colicilor, anticolitic, diuretic si laxativ-antihemoroidal.
Extern, se foloseste sub forma de bai sau comprese, cu efecte calmante, antiinflamatoare si dezinfectante in arsuri, diferite plagi purulente, exeme zemuinde, hemoroizi, ulcere varicoase si abcese dentare. Are proprietatea de a regenera tesuturile. Pentru bai se utilizeaza: 30-60 g planta la 1 l de apa. Aceasta insusire se mareste prin: adaugarea de radacina de tataneasa. Compresele cu acest ceai calmeaza tenurile inrosite si iritate.

  coada-soricelului2

Articole despre


Articole din Plante medicinale