Coada calului - Plante medicinale | SuntSanatos.ro
facebook suntsanatos.ro    pinterest suntsanatos.ro    googleplus suntsanatos.ro    rss suntsanatos.ro

Coada calului

Plante medicinale

Denumire stiintifica: Equisetum arvense Fam. Equisetaceae

coada-calului1

In scopuri medicinale- se foloseste doar partea aeriana. Aici trebuie sa spun ca o puteti folosi pentru uz extern la orice tratament chiar daca o culegeti dv., dar pentru uz intern este bine sa fie procurata de la magazinele de specialitate. Se confunda foarte usor cu barba ursului de Bahme- Equisetum palustre- cea care traieste de regula pe langa ape. Aceasta are 5 muchii cand se sectioneaza tulpina si este de talie mai mare. Este o planta toxica care nu se poate folosi intern ca si coada calului (mica).

Denumiri populare:
barba-sasului, barba-ursului, bota-calului, bota-cucului, bradisor, coada-goala, iarba de cositor, manzoaica, nodatica, opintici, parul-porcului, peria-ursului, sirulita.
In traditia populara: tulpinile fertile se foloseau fierte in apa contra diareei la copii. O larga intrebuintare aveau tulpinile sterile peste tot, decoctul se lua contra durerilor de stomac, de rinichi, a diareei, a racelilor, naduseli si boli de piept.
Pentru raceli se faceau si abureli, iar pentru plamani se fierbea in unele parti cu urzici marunte (Urtica Urens) si patlagina. In Hunedoara, contra reumatismului, tulpinile fierte se inveleau intr-o carpa si se aplicau bolnavului, calde cat se putea suporta, in locul unde-l tinea durerea.
Fiertura se dadea in ascita, dureri de ficat, boli de besica, leucoree si in constipatie.
Extern contra bubelor, pecingine, rani, taieturi, bataturi, furunculoza, scrofuloza.
Intern se mai folosea la calmarea durerilor de stomac, in ulcer duodenal, in boli de rinichi, pentru combaterea racelilor, a bolilor de gat si a astmului bronhic, in tratamentul tuberculozei si ca diuretic.
Compozitia chimica: planta contine acid salicilic 5-7%, din care 10-20% solubil, saponozide de natura triterpenica, equisetonina 5%, gluteolina, izoquercitrina, alcaloizi (unii dintre acestia considerati chiar avitamine), vitamina B1, flavonozide, fitosterine, bioxid de siliciu, acid malic, oxalic, gliceride ale acizilor stearic, linoleic, linolic, oleic, dimetil, sulfone, vitamina C, urme de ulei volatil, saruri de potasiu. Sporii contin acizi cu lant lung alfa, omega- dicarboxilici prezenti in fractiunea lipidica.
Proprietati: antimicrobiana, antiseptica, anti-inflamatore, diuretica, expectoranta, remineralizanta, mareste rezistenta celulelor si a tesuturilor conjunctive, activeaza circulatia. Remineralizant, diuretic, combate aciditatea crescuta. Hemostatic, expectorant, bronho-dilatatoar. Elimina toxinele din organism. Calmeaza durerile. Reface perturbatiile care apar in circulatia sangelui, etc. Mineralizant in tuberculoza.
Intra in compozitia ceaiurilor: antireumatic si diuretic.

Mod de preparare:

-Praf de planta uscata obtinuta cu rasnita de cafea. Din pulberea obtinuta se va lua un varf de cutit care se va pune sub limba pentru 10 minute, dupa care se inghite. Se poate adauga acest praf la orice mancare.
-Tinctura- 50 g de praf se va pune cu 250 ml alcool alimentar de 70°. Se va tine timp de 15 zile agitand des la temperatura camerei. Se strecoara. Se va putea lua 10 picaturi- 1 lingurita de 3 ori pe zi diluat cu apa sau ceai.
Se va folosi tinctura inainte de mese cu 15-30 minute.
-2 lingurite de planta maruntita se vor pune la 250 ml apa. Se fierbe apoi timp de 15 minute, dupa care se strecoara. Se pot consuma 3 cani pe zi.
-Extern pentru bai- se pun 100-200 g de planta la 5 litri de apa. Se vor fierbe apoi timp de 20 minute si se vor strecura in cada de baie unde se va sta timp de 30 minute, la temperatura corpului, preferabil este sa se faca aceste bai zilnic.
-Pentru rani sau comprese se face un decoct din 3- 4 linguri de planta la 500 ml fiert timp de 20 minute. Se strecoara. Cu plantele strecurate se poate aplica cataplasma si cu ceaiul se pun comprese.

-Praful de planta se poate aplica direct pe rani, pentru oprirea hemoragiilor sau pe ulcerele zemuinde.
-Cataplasme- plante oparite sau ramase de la ceaiurile de mai sus se pot aplica cu un pansament pe locurile afectate.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: aciditate gastrica (praf sau decoct), afectiuni renale, afte bucale, albuminurie, amenoree, amigdalite, anemie, alergie, artroze, boli de inima, boli renale si vezicale, bronsite cronice, cancer, chisturi, chist seboreic, constipatie, contuzii, convalescenta, decalcifieri, degeraturi, depresii, dermatoze, diabet, dismenoree, eczeme zemuinde, edeme, epitaxis, erizipel, eroziuni bucale, eruptii cutanate, ficat (pentru efectul de dezintoxicare), fistule, gingivite, guta, hemoragii, hemoroizi, hepatite, hiperhidroza, incontinenta urinara, inflamatia mucoasei bucale, a bursitei sinoviale sau purulente, leziuni, lupus, matreata, memorie, metroragii, micoze, negi, nervozitate, neurodermite, oboseala, panaritiu, pecingine, polipi, prurit, rani, retentia apei, reumatism, sangerari gingivale, sangerari uterine, slabiciune generala, spasmofilie, stomatite, supuratii, TBC- pulmonar, tumori maligne, ulcere canceroase, ulcer gastric, umflaturi, varice, vanatai, vergeturi.

Putem de fapt spune ca planta se poate folosi la foarte multe alte afectiuni si ca trebuie incercat un tratament cu ea.
In cazul in care dv. Culegeti planta este foarte bine sa fiti foarte atent, mai ales daca doriti sa o folositi la tratamente interne, pentru ca aceasta planta seamana foarte bine cu Barba ursului de bame care nu se poate folosi intern deoarece produce intoxicatii grave.
Cei cu alergii diverse ar trebui pe langa alte plante sa aiba in vedere si aceasta planta care le poate aduce ameliorarea sau chiar vindecarea afectiunii.

  coada-calului2

Articole despre


Articole din Plante medicinale