Ce e in neregula cu sistemul nostru alimentar | SuntSanatos.ro
facebook suntsanatos.ro    pinterest suntsanatos.ro    googleplus suntsanatos.ro    rss suntsanatos.ro

Ce e in neregula cu sistemul nostru alimentar

Documentare



Birke Baehr, în vârstă de 11 ani, prezintă opinia lui despre o sursă majoră a alimentelor noastre -- ferme industriale îndepărtate şi nu tocmai pitoreşti. Menţinerea fermelor ascunse de ochii lumii promovează o imagine favorabilă şi ireală a agriculturii de tip big-box, argumentează el scoţând în evidenţă cazul producţiei ecologice şi localizate de alimente.
sistemul-alimentar

Bună. Numele meu este Birke Baehr,  şi am 11 ani.  Am venit azi aici să vorbesc despre ce nu-i în regulă cu sistemul nostru alimentar.  În primul rând, aş dori să spun  că sunt realmente uimit cât de uşor sunt influenţaţi copiii să creadă  toate strategiile de marketing şi reclamele  de la TV, din şcolile publice  şi cam de peste tot unde te uiţi.  Corporaţiile, am impresia,  încearcă mereu să convingă copii ca mine  să-și convingă părinţii să le cumpere lucruri  care de fapt nu sunt bune pentru noi sau pentru planetă.  Copiii mici, în mod special,  sunt atraşi de ambalajele colorate  şi jucăriile din plastic.  Trebuie să recunosc, obişnuiam să fiu unul din ei.  Și mai obişnuiam să cred că toată mâncarea noastră  provenea din aceste ferme mici şi fericite  unde porcii se rostogoleau în mocirlă şi vacile păşteau iarbă toată ziua.

Am descoperit că acest lucru nu-i adevărat. Am început să cercetez aceste lucruri pe internet, din cărţi şi din filmele documentare, în călătoriile cu familia mea. Am descoperit partea obscură a sistemului alimentar industrializat. În primul rând există seminţe şi organisme modificate genetic. Adică o sămânță este manipulată în laborator să facă ceva ce nu era destinată să facă în mod natural -- precum ar fi prelevarea ADN-ului unui peşte şi introducerea lui în ADN-ul unei roşii -- yuck. Nu mă intelegeţi greşit, îmi place peştele şi roşiile, dar asta este pur şi simplu înfiorător.  Seminţele sunt apoi plantate, apoi cresc. Mâncarea pe care o produc a fost demostrat, cauzează cancer şi alte probleme animalelor de laborator. Oamenii mănâncă mâncare produsă în acest mod din 1990. Şi majoritatea nici măcar nu ştiu că există. Ştiaţi că şoarecii care au mâncat porumb modificat genetic au dezvoltat semne de toxicitate la ficat şi rinichi? Acestea includ inflamarea rinichilor, leziuni şi greutate sporită a rinichilor. Aproape tot porumbul pe care îl mâncăm este modificat genetic într-un fel. Şi daţi-mi voie să vă spun, porumbul este în orice. Şi să nu încep despre operațiile de îmbuibare a animalelor îngrădite. numite CAFOs.

Fermierii convenţionali folosesc îngrășăminte chimice obţinute din combustibili fosili pe care le amestecă cu solul pentru a face plantele să crească. Fac acest lucru deoarece au sărăcit solul de toate substanţele nutritive cultivând mereu acelaşi tip de cultură. Apoi, alte chimicale dăunătoare sunt pulverizate pe fructe şi legume, precum pesticide şi ierbicide, pentru a omorî buruienile şi insectele. Când plouă, aceste chimicale se infiltrează în pământ, sau se scurg în canalele noastre, otrăvind şi apa noastră. Apoi ne iradiază mâncarea încercând s-o facă să reziste mai mult, pentru a putea călători mii de mile de unde este crescută către supermarketuri.

Aşadar mă întreb: Cum pot schimba eu ceva? Cum pot schimba eu aceste lucruri? Iată ce am descoperit. Am descoperit că există o mişcare pentru o alternativă mai bună. Cu ceva timp în urmă, îmi doream să fiu jucător în Liga Naţională de Fotbal. M-am decis că aş prefera să fiu un fermier organic.  Vă mulţumesc. Şi astfel pot avea un impact mai mare asupra lumii. Acest om, Joel Salatin, e numit fermier alienat deoarece cultivă împotriva sistemului. Pentru că fac școala acasă , m-am dus să îl aud vorbind într-o zi. Acest om, acest fermier lunatic, nu foloseşte nici un fel de pesticide, ierbicide, sau seminţe modificate genetic. Din cauza acestui fapt e numit de către sistem nebun.

Vreau să stiţi ca putem cu toţii să schimbăm lucrurile făcând alegeri diferite, cumpărându-ne alimentele direct de la fermierii locali, sau de la vecinii noştri pe care îi cunoaştem dintotdeauna. Unii spun că alimentele locale sau organice sunt mai scumpe, dar e oare aşa? Cu toate câte am învăţat despre sistemul alimentar, mie mi se pare că fie plătim fermierul, fie plătim spitalul.  Acum ştiu cu siguranţă ce alternativă voi alege. Vreau să ştiţi că există ferme -- precum Bill Keener în Sequachie Cove Farm din Tennessee -- ale cărui vaci mănâncă într-adevăr iarbă şi ai cărui porci se rostogolesc în mocirlă, exact cum am crezut. Uneori merg la ferma lui Bill şi fac voluntariat, pentru a vedea de aproape şi într-un mod personal de unde provine carnea pe care o mănânc. Vreau să ştiţi că eu cred că copiii vor mânca legume proaspete şi mâncare bună dacă ştiu mai multe despre ea şi de unde provine de fapt. Vreau să ştiţi că apar pieţe ale fermierilor în fiecare comunitate. Vreau să ştiţi că mie, fratelui meu şi surorii mele ne place într-adevăr să mâncăm chipsuri de napi. Încerc să împărtăşesc aceste lucruri peste tot unde merg.

Cu puțin timp în urmă, unchiul meu mi-a zis că i-a oferit vărului meu de şase ani cereale. L-a întrebat dacă vrea fulgi prăjiţi de ovăz organic sau fulgi îndulciți cu zahar -- ştiţi, cea cu personajul de desene animate imprimat pe ambalaj. Vărul meu mai mic i-a spus tatălui său că preferă cerealele din fulgi de ovăz organic, pentru că Birke a spus că n-ar trebui să mănânce cereale strălucitoare. Şi altfel, prieteni, putem face o schimbare câte un copil pe rând.

Aşadar data viitoare când sunteţi la alimentară, gândiţi local, alegeţi produse organice, cunoaşteţi-vă fermierul şi cunoşteţi-vă mâncarea.

Articole despre


Articole din Documentare