Ayurveda si dieta corecta in caz de gastrita hiperacida | SuntSanatos.ro
facebook suntsanatos.ro    pinterest suntsanatos.ro    googleplus suntsanatos.ro    rss suntsanatos.ro

Ayurveda si dieta corecta in caz de gastrita hiperacida

Ayurveda

Gastrita hiperacidă este încadrată în medicina AYURVEDA în grupa de afecţiuni numită GRAHANI ROGA, fiind varietatea PITTA GRAHANI ROGA (adică tulburări de digestie cauzate de excesul de PITTA DOSHA). Cu ajutorul AYURVEDEI putem clarifica în cele ce urmează câteva dintre aparentele paradoxuri observate în cazul bolnavilor de gastrită.

Reguli alimentare considerate necesare în caz de gastrită hiperacidă

gastrita


1. Să nu mănânci nimic înainte ca masa anterioară să fie complet digerată. Mulţi consideră că ideea de bază a alimentaţiei în gastrite este să fracţionăm mesele în 5-6 mese pe zi, pentru a ne feri de supraîncărcarea stomacului. Însă s-a constatat că a mânca prea des poate creşte aciditatea gastrică. Adevărul este de fapt lămurit de medicina AYURVEDA unde se cunoaşte faptul că a consuma alimente înainte ca masa anterioară să fie complet digerată, transformă tot conţinutul stomacului într-o masă acidă, ce va agrava şi mai mult gastrita. Aşadar nu a mânca prea des este problema ci a mânca înainte de golirea stomacului.

2. Mese la ore fixe: s-a constatat că mesele neregulate diminuează capacitatea digestivă. În AYURVEDA însă se cunoaşte de mii de ani faptul că puterea digestivă, numită AGNI, este menţinută în stare optimă doar dacă sunt respectate anumite principii, printer care se numără şi regularitatea constantă a meselor.

3. Să respecţi orele de masă: s-a constatat că dacă se mănâncă doar dimineaţa şi seara, sărind peste masa de prânz, se adună prea mult acid clorhidric, care pe de o parte va face ca alimentele consumate să nu fie corect digerate, iar pe de altă parte va leza mucoasa stomacului, agravând gastrita. Este o observaţie la prima vedere paradoxală deoarece mai mult acid clorhidric ar trebui să însemne, matematic vorbind, o digestie mult mai bună, însă în realitate digestia scade. Explicaţia o găsim tot în AYURVEDA: mai mult acid clrohidric înseamnă mai multă PITTA DOSHA, adică mai puţin AGNI, respectiv diminuarea capacităţii digestive.

4. Cantitatea de alimente de la o masă este necesar să fie moderată: mesele prea copioase rămân mult timp în stomac, crescând aciditatea. În AYURVEDA se ştie că cel mai important aspect pentru a reduce PITTA DOSHA este moderaţia în toate.

5. Alimentele consumate la aceeaşi masă este necesar să fie compatibile între ele: alimentele incompatibile sunt cele care necesită condiţii diferite de digestie, ceea ce va bloca întreaga digestie, alimentele rămânând mult timp în stomac şi devenind o masă acidă (de exemplu consumul la aceeaşi masă de lapte şi peşte, fructe şi lapte, usturoi şi lapte, oţet şi lapte etc.). Cel mai bine este să se consume la o masă un singur tip de alimente, pentru a evita cât mai mult aceste incompatibilităţi digestive, respective fructele se consumă separate de mese, alimentele bogate în proteine nu se combnă decât cu salate de vegetale, se evită combinaţia de proteine cu amidonoase (de exemplu carne cu cartofi). AYURVEDA menţionează faptul că alimentele incompatibile conduc la multe probleme de sănătate, printre care şi tulburările din grupa GRAHANI.

6. Nu se consumă alimente alterate sau fermetate. – în AYURVEDA se afirmă că astfel de alimente agravează PITTA DOSHA.  

7. Mâncarea este necesar să fie călduţă, nu fierbinte. – tot din AYURVEDA ştim că tot ceea ce este fierbinte creşte PITTA DOSHA.

8. Conţinutul alimentelor în fibre vegetale să fie moderat: o alimentaţie prea bogată în fibre vegetale agravează aciditatea gastrică.

9. Alcoolul si tutunul sunt interzise, iar aspirina si medicamentele antiinflamatorii din grupa aspirinei trebuie evitate.

10. Nu se consumă prăjeli şi nici uleiuri rafinate. Este util însă consumul de unt proaspăt şi mai ales de unt sub formă de ghee.

11. Gusturile intens dulce, picant, acru sau amar puternic pot declanşa pusee de gastrită printr-un mecanism simplu: stimularea gustativă intensă produce o secreţie puternică de sucuri gastrice care nu sunt suportate de stomacul sensibilizat.

12. Stresul şi anxietatea pot agrava sau chiar cauza gastrita.

13. Consumul zilnic de lapte dulce, lapte bătut proaspăt, iaurt proaspăt şi brânză dulce este foarte util.

Regimul alimentar în caz de gastrită este recomandat să fie ţinut chiar timp de 3-4 ani, dacă urmărim să obţinem vindecarea completă a gastritei.

În această situaţie există alimente care agravează întotdeauna o gastrită şi pe care le-am numit alimente interzise, există alimente care ameliorează în mod cert această suferinţă, pe care le-am numit alimente permise, dar există şi o categorie de alimente care unora le fac rău, altora nu şi care pot fi consumate în cantităţi mici, în funcţie de toleranţa proprie, numite aici alimente ce trebuie testate...

Alimente permise în caz de gastrită

 

Alimente ce trebuie testate

Alimente interzise în caz de gastrită

 

Făinoase – preparatele din făină albă trebuie fierte foarte bine şi este preferabil să fie servite sub formă de sufleuri sau budinci.

Pâine albă - de grâu sau de secară, eventual veche de o zi

Cereale - gris, arpacaş, orez (în special orez basmati), fulgi de ovăz, paste făinoase, biscuiţi, pesmeţi. Este permisă şi mămăliga, dar foarte bine fiartă.

 

 

Cartofi – în mod special cartofi copţi

Alimentele bogate în fibre vegetale: pâinea multicereale, produsele care conţin tărâţe, leguminoasele, coaja fructelor.

 

Supa cremă de cartofi

 

 

Fainoase – pâinea proaspătă (în mod special pâinea caldă)

 

Cartofi - cartofi fierţi cu ulei pus în apa de fierbere, cartofi gătiţi cu ceapă prăjită (răntăliţi), cartofi prăjiţi în ulei

 

 

 

   

Carne – Sunt intersize carnea grasă, pielea de pui, carnea afumată, mezelurile, vânatul, conservele de carne, şniţelul, tocăturile si piftia. Sunt intersize de asemenea carnea de peşte gras, peştele prăjit sau marinat, precum şi cel afumat sau conservat.

 

Brânzeturi – Sunt permise brânza dulce de vaci, urda si casul nesarat.

Produse lactate – lapte dulce, smântână, iaurt (fără fructe, cât mai slab – iaurt dietetic), brânza de vaci mai slabă, caş (de vacă sau de oaie)

 

 

Brânzeturi – Sunt interzise brânzeturile fermentate, sărate, afumate sau conservate.

 

Ouă – Ouăle sunt permise dar numai fierte si moi. Puteti face si ochiuri romanesti (în apă fiartă).

 

Ouă – Sunt interzise omletele şi  ochiurile prăjite în ulei sau ouăle fierte tari.

 

 

Legume – Legumele permise sunt dovleceii, sparanghel, morcovi, ciuperci, spanac, fasole, mazăre, cartofi (nu prajiti!). Legumele pot fi servite fierte sau sub forma de piureuri, supe-creme sau sufleuri.

 

Leguminoasele si legumele crude: broccoli, varza, varza de Bruxelles, castravete, porumb, ceapa, praz, nap, ridichi, gulii, sfecla, conopida, fasole uscata, mazăre uscată, linte, vinete, roşii (suc de roşii, bullion, pastă de roşii)

 

Legume – Sunt interzise legumele tari şi crude, cum ar fi ridichi de lună, ridichi negre,  ardeiul iute, ceapa, usturoiul,. Nu este permis să se serveasca legumele prăjite în ulei. Murăturile este de asemenea necesar să fie evitate.

 

 

Fructe – Sunt permise sucurile dulci, piureurile de fructe sau compotul. Nu sunt permise decât fructele dulci şi bine coapte (mature).

Cel mai bine este ca fructele să fie fierte, sub formă de compot.

Se pot consuma banane coapte, mere coapte (fără coajă), piersici, pere (fără coajă), zmeură, pepene, struguri bine copţi.

Citrice şi sucuri de citrice.

Nucile, migdalele, alunele, fisticul.

Fructele uscate: smochine, stafide, curmale,

 

Fructe – fructe imature (mere verzi etc.)

Coaja fructelor (mere, pere etc.)

 

Grăsimi – Sunt permise, gălbenuşul de ou, untul proaspat, uleiuri presate la rece în cantităţi mici (50 - 60 grame/zi)

 

Grăsimi – Sunt interzise untura, slănina, margarina, grasimile prajite, smantana acra, untul sarat sau seul, maionezele

Băuturi – Este permis sa beti lapte, ceai, suc de fructe dulci (mere, père, piersici, dar nu citrice).

Apa plată.

Oţetul de mere cu miere, diluat cu apă plată.

 

Băuturi – Sunt strict interzise lichiorurile, romul, tuica, sifonul, apa minerala carbogazoasă, siropurile, rachiul, cafeaua neagra, băuturi care conţin cafeină, coca-cola, pepsi-cola, sucuri carbogazoase.

Este de asemenea interzis sa consumati bauturi prea reci sau prea calde.

Oţetul de vin.

 

Dulciuri – Dulciurile permise sunt sucurile de fructe, frisca, compotul, budincile din fainoase si dulciurile pe baza de crema de brânza de vaci.

 

 

Dulciuri – Dulciurile interzise sunt aluaturile dospite, îngheţata, aluaturile calde, prăjiturile cu fructe acre, gemul si dulceaţa. Este bine sa fie evitate acadelele si zahărul ars.

 

Zahăr – Este permis zahăr brun cu moderatie, miere amestecata cu puţin unt.

 

   

Condimente: coriandru, chimen, pătrunjel, tarhon, ţelină, mărar, busuioc, măghiran.

 

Condimentele iuţi: piper, boia, ardei iute, muştar, hrean

 

 

sursa: ayurvedaromania.ro

Articole despre gastrita, aciditate, vindecarea gastritei


Articole din Ayurveda