Alex si Roxana - Revenirea la natura. Valea Curcubeului | SuntSanatos.ro
facebook suntsanatos.ro    pinterest suntsanatos.ro    googleplus suntsanatos.ro    rss suntsanatos.ro

Alex si Roxana - Revenirea la natura. Valea Curcubeului

Stil de viata

Orașul nu mai există pentru ei. Au fugit de civilizație. Atingând limite greu de bănuit pentru omul modern. Aceasta este povestea soților Roxana și Alexandru Mărgărit, din București. Au preferat să trăiască, de câțiva ani încoace, într-un sat de la poalele Munților Poiana Ruscă, în mijlocul pădurii și al sălbăticiunilor. Sunt un fel de vedete locale. Toată lumea îi cunoaște. Și mulți își fac cruce, mirați, de orășenii care s-au avântat prin pustietățile astea.

valea curcubeului

Au lăsat în urmă viața de "șaormari"

Acum imaginați-vă că sunteți în fața unui bazin plin cu apă, voi nu știți să înotați și totuși vă aruncați în adâncuri cu cea mai mare plăcere. Și mai ales cu o voință de nezdruncinat. Ei bine, exact așa au procedat Roxana și Alexandru. Știți, genul acela de orășeni get-beget, el născut în București, ea în Galați, mutată în Capitală de la vârsta adolescenței. Alexandru nu ezită să-și amintească de perioada lor de "șaormari”. Să se ducă la munte? Nci pomeneală. N-au fost cu cortul în viața lor, n-au făcut plimbări în natură. După liceu, ea a făcut Dreptul, el a mers pe specializarea în Limbi Străine. Dar iubirea dintre ei a rămas statornică. S-au căsătorit în urmă cu șase ani. Formau un cuplu încă din liceu. Ceva totuși se eroda - sănătatea. Ea cu niște probleme femeiești care riscau să devină ireversibile. El avea deja simptome care îl anunțau că diabetul n-ar fi chiar atât de departe. Bărbatul a lucrat ca agent de vânzări, apoi la Aeroportul Otopeni. Stresul devenise un dușman care le făcea din ce în ce mai mari probleme. Le era greu și cu casa. Au locuit ba pe la rude, ba în chirie. "N-am avut niciodată casa noastră”, spune Roxana.

Prima schimbare, alimentară

Au crezut că pot schimba ceva dacă renunță să mănânce carne. Asta s-a întâmplat cu patru ani în urmă. Pe urmă au renunțat și la tot ce înseamnă lactate. Rezumându-se doar la vegetale crude. A fost, își amintește Alex, o experiență destul de dură, în privința reacției organismului lor. Detoxifierea și-a arătat roadele până la urmă. Dar tot nu era suficient pentru ei. Rămânea nerezolvat faptul că trăiau în poluarea Bucureștiului. Și atunci o cunoștință i-a invitat la celălalt capăt al lumii. Nu neapărat ca spațiu, ci mai degrabă ca mod de viață. Exact unde am ajuns și eu acum.

Primul contact al orășenilor cu muntele

Doi bucureșteni care, în septembrie 2011, "descalecă” în Valea Babii, un sat cu cel mult zece familii. Au venit până aici cu mașina lor, burdușită cu bagaje. Și-au cumpărat, pentru prima oară, un cort. La fel și rucsac pentru expediție. Au văzut locurile acestea înconjurate de păduri și s-au decis imediat. Două nopți în cort. Asta a fost prima experiență. Noaptea ascultau sunetele pădurii. Sălbăticiunile. O vulpe le-a făcut prima "vizită”. Roxana își amintește cât de teamă le-a fost de necunoscut, de întuneric, de insecte. "Am venit aici cu foarte multe temeri. Trebuie să locuiești în acest loc ca să te vindeci de frică”, exclamă femeia. Ei nu sunt departe de poveștile acelea cu oameni care ajung pe o insulă pustie și încep viața de la capăt. Ce te faci când ai nevoie la toaletă? E-hei, ce departe e confortul orașului! Aici făceau o groapă mică în pământ, apoi acopereau totul.

Cumpărarea terenului, birocratică treabă

Primul pas, cumpărarea terenului. Au dat, zic ei, 2.000 de euro pe 1,2 hectare de teren. Ceva mai sus, pe deal, față de locul în care stau acum. Nu și-au făcut încă propria casă. E încă la stadiul de proiect. Tatăl ei a proiectat-o, fiind arhitect de meserie. Va fi o casă cu pereți dubli, din lemn, la mijloc fiind un material pentru izolație termică. Casa se va sprijini pe butuci din lemn, deci nu va sta direct pe pământ. Se gândesc la o grădină plină cu legume și la un lac. Marea problemă a fost cu achiziționarea terenului, stăpânit, de generații, pe baza chitanțelor de mână sau a bunei înțelegeri între cumpărători și vânzători. Așa că orășenii care au cumpărat acum teren aici au avut de așteptat doi ani până când actele au fost puse la punct. Adică cel care deținea terenul trebuia să dovedească, în instanță, că pământul e al lui. S-a făcut și treaba asta. Bucureștenii au mers la primăria locală, să obțină autorizație de construcție. S-au uitat cei de acolo la ei ca la extratereștri. Dacă întreaga comună are cam 1.000 de familii, cel mult cinci autorizații de construcție s-au dat de-a lungul a zeci de ani. Orășenii au toate actele în regulă. Așa că în vara asta se vor apuca de lucru.

"La început, ne ziceau sectanți"

Greu a fost să găsească și un meșter în zonă, care să lucreze la casă. Suntem, cum ziceam, în Ținutul Pădurenilor, oameni care pe vremuri trăiau din exploatarea lemnului. Dar azi să dai cu tunul și nu mai găsești pe cineva care știe să transforme lemnul în case ori în unelte agricole sau instrumente muzicale. Nici pâine în casă nu-și mai fac oamenii, știu gazdele mele, care între timp s-au împrietenit cu vecinii lor. "Unii preferă și iarna, pe nămeți, să se ducă peste dealuri, la magazin, să-și ia cele de trebuința zilnică. Mulți nu-și fac nici măcar pâine în casă”, adaugă femeia. "La început, ne ziceau sectanți”, râde Alex, orășenii având stilul lor alimentar aparte. Pe aici sunt crescători de animale, așa că hrana are la bază carnea. "Nu ne considerăm mai deștepți decât alții. E stilul nostru de viață”, completează Alexandru.

Autodidacți în construcții

Casa în care i-am întâlnit nu este a lor. Le-a pus-o un vecin la dispoziție. Era o ruină. Au muncit la ea trei luni, în 2012, ca s-o aducă la stadiul în care e acum. Pătrund în două camere spațioase. Una pe post de bucătărie și spațiu pentru oaspeți, alta în care e dormitorul lor. Au reparat pereții și acoperișul, Alex a făcut dulapurile și patul. Cât a fost șantier, au stat la cort. N-au curent electric. Au instalat un panou solar și stochează energia într-o baterie de mașină, asigurând lumina prin leduri. Nu le trebuie mai mult, pentru că n-au televizor. Au renunțat la el. Și la multe altele. Au uitat de cafea. Ea, la parfumuri și machiaj. Au câștigat, în schimb, sănătate. Alex spune că i-au dispărut semnele care anunțau diabetul. Roxana se simte excelent, iar examenele medicale pe care le-a făcut în ultimii doi ani scot în evidență acest fapt. De spălat, nicio problemă. Pârâul trece prin apropierea casei lor. Acolo se scaldă vara. La lighean, iarna. La casa lor, când vor sta, se gândesc la un boiler pe lemne. Lumina, tot din energia solară va fi.

Ultima fărâmă de civilizație, laptop-ul

Roxana face tot felul de lucruri de mână, păpuși și hăinuțe pentru copii, vânzându-le pe Internet. Văd în dormitorul lor, pe pat, un semn al civilizației, laptop-ul. Există o casă, pe deal, care are curent electric. Acolo e sursa de energie pentru calculator. Grădina cu legume e și aici, în preajma casei închiriate, de care se ocupă Alexandru. Au învățat și farmacia pădurii - cimbrișor, coada calului, coada șoricelului sau brânca ursului. Și multe alte plante care-ți pot face bine. "Ne simțim la 30 de ani mai bine ca la 20. Sunt recunoscătoare pentru tot ceea ce ni se întâmplă”, simt în cuvintele Roxanei fericire. Asta am văzut, în cele câteva ore petrecute aici, și în ochii lor.

Noii oameni ai munților

Terenuri au mai fost cumpărate în zonă, în ultimul timp, Alex vorbindu-mi despre vecinii săi și despre o comunitate a orășenilor care vor să se întoarcă la natură. Poate dacă o să mă întorc aici, cine știe, peste zece ani, voi găsi un cătun al celor care vor să se descopere pe ei înșiși. Altfel, statisticile ultimilor ani arată că peste 500.000 de români au adoptat viața rurală. E drept însă că Roxana și Alex vor să rupă bariere la care alții nici măcar n-au curaj să se gândească. Zăpezi mari, ploi, vânt, aici, în Valea Babii, la 700 de metri altitudine. Dar cei doi tineri vorbesc despre ceva cu mult mai important pentru ei - cât de plăcut e să mergi în picioarele goale, prin iarba plină de rouă, într-o dimineață de primăvară.
Site-ul lor: http://valeacurcubeului.com/

Articole despre valea curcubeului, alex si roxana, viata la tara


Articole din Stil de viata